Nación, el burrolito hambriento - una pequeña telenovela popular

[Naicul]

Auzi, da decat sa invatam mai bine spaniola, mai bine sa-nvatam mai bine romana, nu? Eu ma gandeam cu ce sa inlocuiesc,mai bine decat cu "Legenda", "PS".
Daca la "curiculum vite", ii poti spune frumos, biografie, cum as putea sa-i spun legendei?
Cred ca asa ar suna cel mai bine: "stai asa c-am uitat...", ceva gen SACU.
Ce zici, draga Mos Nicolae? Imi aduci ce te-am rugat?!

Pai nu tu trebuia sa inveti mai bine spaniola, ci amicul Michele. Ca tot vru el sa faca spirite p-acilea, numai ca, totusi, cu din alea nu te joci. In plus, spaniola nu e una dintre preferatele mele, dar am prins-o pe parcurs, nu insa la fel de lejer cum s-a prins italiana de mine, dar ma descurc daca e nevoie si in spaniola, ca stiu si franceza. Mie imi plac mai mult limbile germanice, cu precadere engleza si ceea ce numim in romaneste olandeza, si apoi imi mai plac si japoneza si araba. Ba mai stiu si ungureste si ruseste putin. Dar opreste-ma ca altfel ti le pomenesc pe toate cele 12 limbi moderne in care ma pot conversa.

Legendei aleia ii poti spune metafora cu tilc, cum i-am spus si eu telenovelei cu micul magarus flamind.

Pentru post-scriptum, care e latin, nu cred ca-i nevoie de inlocuitor. Si de altfel nici pentru curriculum vitae, din acelasi motiv.


Elfi nu-ti pot aduce, ca si eu sint unul dintre ei. Dar cind ne-om intilni, ma poti imbratisa cu drag si atunci poti spune ca vei fi atins, si tu, un elf! Iar drept dovada pentru asta iti va ramine corabioara - da, aia de care tot zici!

[Ani Stoica]

Pai nu tu trebuia sa inveti mai bine spaniola, ci amicul Michele. Ca tot vru el sa faca spirite p-acilea, numai ca, totusi, cu din alea nu te joci. In plus, spaniola nu e una dintre preferatele mele, dar am prins-o pe parcurs, nu insa la fel de lejer cum s-a prins italiana de mine, dar ma descurc daca e nevoie si in spaniola, ca stiu si franceza. Mie imi plac mai mult limbile germanice, cu precadere engleza si ceea ce numim in romaneste olandeza, si apoi imi mai plac si japoneza si araba. Ba mai stiu si ungureste si ruseste putin. Dar opreste-ma ca altfel ti le pomenesc pe toate cele 12 limbi moderne in care ma pot conversa.

Legendei aleia ii poti spune metafora cu tilc, cum i-am spus si eu telenovelei cu micul magarus flamind.

Pentru post-scriptum, care e latin, nu cred ca-i nevoie de inlocuitor. Si de altfel nici pentru curriculum vitae, din acelasi motiv.


Elfi nu-ti pot aduce, ca si eu sint unul dintre ei. Dar cind ne-om intilni, ma poti imbratisa cu drag si atunci poti spune ca vei fi atins, si tu, un elf! Iar drept dovada pentru asta iti va ramine corabioara - da, aia de care tot zici!

Eram precisa!
Dar sa stii ca nu era "flamind", ci flamand, da' te inteleg, asa sunt toti poliglotii
Si te-am pacalit, pentru ca mie cel mai mult si mai mult mi-a placut de Aragorn(si de Faramir si Boromir), decat de toti Elfii la un loc deci, da, asa este, obiectul imbratisarii noastre este ca si inexistent.

SACU: Stiu cum e! Da, da, stiu cum este cu italiana!

Fabula: Italiana e ca un fel de iedera care creste pe casa omului numai ca sa aiba soarecele pe ce sa se catere si astfel sa se poata furisa in iatacul domnitei, unde sa se dea zburator, adica un fel de moosek.
Si uite asa, dragii babei, telenovela inceputa cu un maragus, s-a sfarsit prin taierea elanului creator de creativ.

[Naicul]

Eram precisa!
Dar sa stii ca nu era "flamind", ci flamand, da' te inteleg, asa sunt toti poliglotii
Si uite asa, dragii babei, telenovela inceputa cu un maragus, s-a sfarsit prin taierea elanului creator de creativ.

Eu sint poliglot, insa nu-s flamind, dar nici prea pofticios, si nici flamanzii nu-mi plac in mod deosebit.

Nu s-a sfirsit inca nicicum telenovela: poporul are intotdeauna ultimul cuvint.
Sper sa-l aiba pe cel bun pentru noi toti, adica si pentru magarus, dragii mosului...


click aici

[Ani Stoica]

Eu sint poliglot, insa nu-s flamind, dar nici prea pofticios, si nici flamanzii nu-mi plac in mod deosebit.

Nu s-a sfirsit inca nicicum telenovela: poporul are intotdeauna ultimul cuvint.
Sper sa-l aiba pe cel bun pentru noi toti, adica si pentru magarus, dragii mosului...


click aici

Nu, sfarsitul a fost aici, iar inceputul va fi abia atunci cand vocea poporului va inceta a se mai face auzita precum vocea patriotului nationale.

[michele0]

...Es muy peligroso jugar como eso!
Sin embargo, tu debes comenzar a aprender mejor la lengua español.

Într-adevăr la câtă spaniolă cunosc eu, şi vorba lui Ani...mai întâi limba română.

Dar...limba spaniolă aş învăţa-o numai...în Cuba pe plajă.

[Naicul]

Nu, sfarsitul a fost aici, iar inceputul va fi abia atunci cand vocea poporului va inceta a se mai face auzita precum vocea patriotului nationale.

He-heei, bine-ar fi sa avem si noi un Franco, in ultimele lui zile... Sau poate avem, si nu stiu unii sa-l recunoasca. Dar similitudini cu istoria noastra din anii '40 exista, chiar pina si in privinta unor anumite... nume din viata publica.

Iar faza cu patriotul caragialian ar trebui s-o inteleaga toti basescofilii... Pentru ca nu orice sfirsit poate fi un nou inceput.

[Naicul]

Într-adevăr la câtă spaniolă cunosc eu, şi vorba lui Ani...mai întâi limba română.

Dar...limba spaniolă aş învăţa-o numai...în Cuba pe plajă.

Corect, as veni si eu acolo, daca mai e loc pe plaja, de cubanezele care roiesc in jurul tau!

[Ani Stoica]

Daca esti infometat si nu stii cum sa-ti astamperi foamea mai repede,incropesti ceva cu nume de macaroane cu branza.
Fierbi un pachet de macaroane,le scurgi de apa si razi peste ele branza,orice branza.... mare branza!
Rezultaul este cel scontat:umfli matul!

Daca stii insa cum sa-ti cultivi foamea(si nu ma refer aici la a posti sau la a face foamea),nu ai cum sa nu stii si sa devii mare cheff.
Asadar:
Tagliatele poli/multi fromagi (marca inregistrata, luati mana ca frige!)
Pentru asta ai nevoie de "Grand Nids"aduse de Patrimoine Gourmande tocmai din Alsacia, cele pentru obtinerea carora ai nevoie de 7 oeufs frais la un kilo de Semoile de Ble Dur si care, in doar 9 minute, devin numai bune de servit, pe muzica live.
Se ia apoi una bucata telemea de oaie de la Napolact, in timp ce "Semnal M" ii invita sa intre pe scena pe Ceterasii de la Cluj.
Vine acum randul unei bucati de branza de burduf din Harghita, care se da prin razatoare in conformitate cu era complexitatii, in desfasurarea careia ne aflam. Astfel Remus tureaza motorul la maxim, Sirius proiecteaza in spatiu tabla de sah si canta pe Strada Mare de mai mare dragul, in drum spre casa.
Urmeaza una bucata de Tilsit de la Schwaben la dat prin razatoare. Asta pentru ca, in timp ce unii muncesc, altii de joaca de-a ruleta ruseasca prin pseudocanale venetiene, proiectandu-i astfel pe braileni pana pe locul 1 in lume(cu reverenta, seniorului Mado).
Toate aceste branzeturi rase se aseaza intr-un vas Teflon, alaturi de un bot de unt si un strop de lapte dulce.
Intra acum in oala, ceva branza de la Hochland, cu mucegaiuri, cu smantana, si cu vegetale. Acestea isi fac intrarea in timp ce Aliantele lupta contra Hoardelor, in Warkraft, pe fondul muzical al celor de la Blassmusik, cu urarea de Grüss Gott pentru toti prietenii lor.
Cand sosul s-a omogenizat se toarna peste tagliatele.
Abia acum se pot ninge doi moti de cascaval, unul de la Madrigal si unul de la President, spre innobilare.
Se recomanda a se savura numai si numai alaturi de cel ce stie a aprecia cu adevarat munca bucatarului.
Pofta Buna! Sa aveti pofta! Bon apetit! Enjoy your meal!...pentru diversitate.


SACU: Un om flamand se afla in fata a doua usi. Una larg deschisa iar cealalta, ferecata. Nu alese sa intre pe cea deschisa, pentru ca foamea ce o avea el era o foame ce ii ascutise simturile, nu i le pierduse.
"Toate comorile stau ascunse si bine pazite". De aceea incepu a le descuia, lacat dupa lacat, zavor dupa zavor, lantul se desfacu din stransoarea lui si elibera intrarea omului. Omul infometat intra pe usa de el deschisa si rosti plin de fericire:
"Abia acum pot vorbi si eu, cu adevarat, despre branza, mazare, varza si viezure!"

[EFORIE]

Corect, as veni si eu acolo, daca mai e loc pe plaja, de cubanezele care roiesc in jurul tau!

Si tot degeaba .

[Ani Stoica]

SACU, ca mi-am uitat ciunga in cosul de la CORA...BIA. Acum nu mai sunt nici Bianca, nici banca, nici Diana, nici Sofiaa, acum sunt Ani, cea cu Bani.
Si INCA, cu preaplin...Mister Teachers

[Ani Stoica]

Se cunoaste adresa: "Jienilor", Fainari 5.
Se dau:
multimea elementelor de sex barbatesc B={A,B,M}
si
multimea elementelor de sex feminin F={M,I,A}

se mai stie ca:
*pentru elementul B apartinand multimii B era criza
*pentru elementul A apartinand multimii B era 23.15
*pentru elementul M apartinand multimii B era Varful Omu, la indicatiile mobilului sau
*pentru elementul M apartinand multimii F nu era nici o chestie
*pentru elementul I apartinand multimii F era 22.30, doar pt.ca-l crezuse pe cuvant pe elem A din multimea B
*pentru elementul A apartinand multimii F era ceasul 44:52 pt ca asa era scris pe mobilul ei
*se da ca element ajutator:
F∩B=masa dreptunghiulara si pe de-aspura si paralelipipedica, in jurul careia se aflau fizic.

Se cere:
pornind de la ipoteza conform careia se aflau in acea zi a acelei luni din calendarul gregorian al anului de gratie 2009 DC, sa se afle:
a)ce cautau ei acolo?
b)de ce?
c)data si ora exacta.

Timp de rezolvare: fara numar.
Cei ce raspund mai repede la intrebari, se pot juca facand ce operatii cu cele doua multimi vor ei...rezultatul va fi acelasi intotdeauna!

[Ani Stoica]

...sam telenovelistica Varza a la Cluj

Am petrecut asta vara cateva zile in Ardeal, la Belis, langa Huedin, in casa unor oameni deosebit de draguti. De cate ori venea seara si ne adunam in jurul focului pentru a face gratarul si clisa picurata peste branza usturoaoie, Marius si Lola, gazdele noastre ne delectau, pe langa toate aceste delicii culinare, cu una si aceeasi caseta de muzica banateana. Nu stiu cine canta, stiu doar ca era vocea unei femei: “Cu ce m-am ales in viata? Ce-am mancat, ce-am baut si cu ce am strans in brate”. Iulia, prietena mea si nasa lor de cununie, le cerea insistent sa schimbe “placa”, dar ei se faceau ca nu o aud. Atunci cand muzica inceta, Natalia, fetita lor de 11 ani prelua sarcina solistei si ne incanta cu mereu acelasi refren.
Ma culcam si ma sculam cu el ( refrenul) in cap. Ma luptam sa ma eliberez de sub stapanirea lui, dar n-am reusit pana in clipa in care mi-am zis:”Sa dea dracu’ daca nu e asa: ce-am mancat, ce-am baut si ce-am iubit…trei surse de mari satisfactii ale vietii pe aceasta planeta”.

Pe HBO Comedy a fost un film frantuzesc. Era vorba despre un barbat, profesor de filosofie, tata a doi copii, parasit de sotie. Ii povestea studentului sau cu care facea meditatii: “M-am indragostit de ea in clipa in care am vazut-o. Am cucerit-o jucand rolul unui om ce nu am fost niciodata. Dar nu te poti preface o viata intreaga. Poti sa o faci o luna, un an, cativa ani, dar nu mai mult. Dupa zece ani m-a parasit. Avea deja pe altcineva. Daca imi lua si copiii, imi faceam felul”.
La cateva scene dupa aceasta discutie, vine in vizita fosta sotie. Vine sa-i vada pe copii dar acestia nu erau acasa, asa ca sta putin de vorba cu tatal lor. Il intreaba despre una, despre alta si despre cum se mai descurca el cu depresia sa. Acesta ii raspunde:
“Draga, filosofia s-a inventat tocmai pentru a-i ajuta pe barbatii respinsi de femei sa nu cada in depresie”.

La Huedin, in sambata aceea s-a taiat porcul. In curtea lui Mitru si a Mariei (“unchiul si matusa”), mare adunare mare: doua din cele trei fete ale lor, cu sotii si copiii, fratele si cumnata lor veniti in vacanta din Spania si noi, miticii de la Bucuresti. In blidele de pe masa se aflau toate cele: de la midii si calamari, la sorici si tocanita de porc. In sticle si pahare, de la palinca de portocale, la bere si vin facut in casa pana la sucuri pentru copii.
Am vrut n-am vrut, ne era sau nu ne era foame, a trebuit sa bem si sa mancam, altfel, oamenii aceia s-ar fi simtit jigniti.Nu-i vorba, ca aveam de unde si ce alege.
Cu ocazia asta am aflat ca “porc”, “pruna” si alte 3998 de cuvinte se pronunta si se scriu identic in limba romana si in limba catalana. Nici unul dintre ei nu dadeau dovada de vreo depresie.
Eu cred ca singurii care ar trebui sa se trezeasca la realitate nu sunt decat filosofii, care cauta exclusiv satisfactii spirituale, uitand de cele, neglijandu-le sau urandu-le pe cele trupesti.
Caci dinspre sensul opus, slabe sperante…

[Laleaua Neagra]

Nación, măgăruşul cel flămînd - o mică telenovelă populară


Prolog (episodul pilot).

A fost odata, nu niciodata, ca daca n-ar fi fost ce bine era pentru (h)unii, un magarus blind, naiv si mereu tare infometat, pe nume Nación. El locuise, de cind se stia pe lume, numai la hotarul Valle de Lágrimas, un riu mare si lat, aflat la poalele unui deal bogat in vita de vie din soiul cel mai nobil. Inca din pruncie, soarta i-a harazit sa aiba multi stapini pe parcursul vietii, dar nici unii nu-i dadusera destul de mincare, desi el ii slujea credincios pe fiecare in parte, carind cosarci cu apa de la riu pina sus pe deal, pentru vita de vie. Si uite asa, Nación devenea tot mai bolnavior, de la atita foame, si incepea sa fie tot mai naravas, de ajunsese incapatinat de-a dreptul, refuzind sa mai care atita apa, slabit si infometat cum era.

Episodul I.

Intr-o simpla zi, ca buna daca ar fi, nu s-ar mai povesti, stapinul vitei de vie fu izgonit si in locul lui veni un alt stapin, Dominador pe numele lui, care mai avusese magari in slujba sa, si stia cum sa-i faca sa munceasca pe-o nimica toata. Asa ca el se lua si cobori pina la malul riului si-i spuse lui Nación: "Uite, stiu cit ai flaminzit pina azi, dar vezi calea pina sus in deal? Ti-am pus, din loc in loc, niste morcovi. Daca vii sa-mi aduci apa in fiecare zi, ii vei gasi mereu acolo. Cum urci putin, dai de-un morcov, il maninci, sa prinzi putere, si mai urci putin, apoi dai de alt morcov, si tot asa pina sus. Te invoiesti?" Lui Nación nu-i venea sa-si creada ochilor de bucurie: intr-adevar, tot drumul pina hat in virful dealului, era presarat cu morcovi mari, frumosi, ce luceau, foarte ademenitori, in lumina soarelui. "Ma-nvoiesc, cu multa recunostinta, Stapine" glasui Nación, cu ochii inlacrimati de emotia minunii care i se intimpla... apoi lua repede cosarcile, le umplu cu apa si porni binisor la deal. Primul morcov i se paru ca are un gust divin, cu toate ca asa, de-aproape, nu numai ca nu stralucea, dar mai era si murdar de pamint, insa ce-are a face, pentru intiia oara dupa atita vreme, avea morcovi si-i putea minca!

Episodul II.

A doua zi, dis-de-dimineata, precum calatorul ce se scoala devreme stiind ca are de mers departe, Nación porni voios la riu sa-si umple cosarcile. Stia ca mai este vreme pina pe-nserat, cind mai trecea arsita zilei si stapinul isi uda via, dar gindul la morcovi nu-i dadea pace, si-apoi, cu cit mai repede ducea apa, cu atit mai mult timp avea sa doarma, indestulat, dupa aceea... Urcind impovarat dealul, magarusul nostru observa ca morcovii erau acum mult mai rari, distantele intre ei parca se intreisera. Minca totusi cu pofta un prim morcov, si porni mai departe, dar deja la al doilea se simtea foarte obosit, umblase mult mai mult pina la el decit cu o zi in urma. La urmatorul, aproape de jumatatea dealului, se opri cu totul, epuizat, apoi il minca, desi parca avea un gust fad si searbad, si-si ridica privirea in sus, neincrezator. Dominador il urmarea din virful dealului, si ii striga: "Stiu ce crezi, Nación, dar nu eu sint de vina! Uite, dincolo de dealul meu se afla Oportunidad, marele bandit, care vine noaptea si stringe din morcovii pe care seara ti-i pun eu pentru a doua zi. Daca vrei sa nu ti-i fure pe toti, vino mai bine si tu seara cu apa, altfel pina dimineata nu-i mai gasesti." Nación ii spuse atunci: "Stapine, n-ar fi mai bine sa-mi dai toata gramajoara de morcovi in fiecare dimineata, eu o maninc si apoi vin sus cu apa?" Temindu-se ca Nación, dupa ce ar minca toti morcovii deodata, ar fi prea satul, si nu i-ar mai cara apa pina sus la vie, stapinul ii raspunse: "Nu pot, eu trebuie sa pazesc via, altfel Oportunidad e in stare sa-mi fure si strugurii, iar daca nu fac vin, sa-l vind, n-am bani sa-ti cumpar tie morcovi. Vino diseara si adu-mi apa, atunci ai sa-ti gasesti morcovii".

Episodul III.

Nación de-abia astepta, de foame, lasatul intunericului, si imediat porni la deal cu cosarcile pline-ochi cu apa. Umbla el cit umbla, asa ingreunat de povara, dar nu gasi nici un morcov pe de-a lungul cararii spre virf. "Nu si-o fi dat seama stapinul, dar uite ca eu noaptea nu am cum sa vad unde mi-a lasat morcovii" isi spuse, cu ingrijorata ingaduinta, magarusul nostru. Si, lasind sus in deal toata apa pentru stapin, porni usor la vale, ca sa poata cauta mai temeinic printre toti bolovanii si pe sub toate buruienile. Dupa ce se urzica amarnic, rascolind tot mai infometat, catre dimineata ajunse jos, la poalele dealului fara sa fi mincat nimic, dar obosit si amarit de nu se poate. Si nu mica ii fu mirarea cind vazu ca marele bandit Oportunidad era la malul riului, cu magarita lui cea grasa, Zanahoria, pe care o incarca cu niste cosarci pline de apa. "Ce cauti aici, banditule? Si de ce mi-ai furat morcovii?" se rasti Nación la el. Oportunidad incepu sa rida: "Magar mare ce esti, nu ti i-am furat. Uite, Zanahoria mea va avea un magarus in curind, deci are nevoie de mai multa hrana decit de obicei... L-am rugat pe Dominador daca poate sa-mi imprumute niste morcovi, pina merg la tirg luna viitoare, sa cumpar si eu. El n-a vrut sa-mi dea dintr-ai lui, si mi-a spus ca o sa gasesc niste morcovi imprastiati pe carare, sa-i iau pe aia. I-am luat, chiar daca erau numai citiva si mai erau si cam uscati. Or fi fost ai tai, te pomeni!" Si Oportunidad isi incepu urcusul la deal, conducind-o cu grija pe Zanahoria printre buruieni si bolovani.

Episodul IV.

Nación se ghemui, amarit, ostenit si lihnit de foame, linga malul hotarului Valle de Lágrimas, unde-si facea el veacul, si in curind adormi. In vis i se aratara toate bunatatile pe care nu le putuse avea el vreodata, peste care tronau morcovii lui Dominador, mari, frumosi, luciosi si foarte imbietori. Dar de cite ori se apropia de ei, morcovii se indepartau de el, iar Dominador ii soptea la ureche: "Hai, mai urca putin, imediat ajungi in virf, imi lasi mie apa si-ti maninci morcovii" si Nación isi aduna iar puterile, cite mai avea, si iar mai facea citiva pasi pe deal in sus, cu cosarcile in spinare... dar odata ajuns in virf, morcovii parca intrasera in pamint cu totul ...si in locul lor aparu Zanahoria, mestecind agale din morcovii lui. "Tu-mi tot maninci morcovii?" inghiti in sec Nación. "Nu vezi ca eu mor de foame? Esti si tu hoata ca stapinul tau, atunci!" Dar Zanahoria ii zimbi cu alean si-l intreba: "Ce-ar fi sa-l lasi pe Dominador, care se preface ca-ti da morcovi, dar vezi bine ca te lasa flamind, si sa vii cu mine? Am munci amindoi impreuna, carind mai multa apa, bineinteles pentru via lui Oportunidad, si astfel el ar ajunge sa faca mai multi bani decit Dominador, dar atunci si noi amindoi am avea din belsug morcovi mari si gustosi. Uite, ca asta!" si-i arunca bucata de morcov din care muscase ea, care din intimplare il nimeri taman peste bot pe sarmanul Nación.

Episodul V.

Piatra care il lovise se afla jos, linga el... Nación, buimac, simti cum ii singereaza botul, si-l auzi pe Dominador strigind ceva la el, din virful dealului. Se obloji cum putu, isi lua cosarcile, le umplu cu putina apa, cit sa le poata cara, asa infometat si slabit, si porni la deal. Apropiindu-se, incepu sa auda tipetele stapinului sau. "Aoleu, ne-au pradat, ne-au ruinat! Din ce o sa-ti mai cumpar eu tie morcovi acuma, bunul meu Nación? De-abia asteptam sa merg la tirg odata, la Cinco Años, sa vind vinul pe care l-as fi facut din via asta si sa-ti iau de mincare! Dar acum mi-au furat toti strugurii, ce-o sa ne facem, vai, vai, vai!!!" Intr-adevar, Nación constata ca via fusese culeasa, dar strugurii - nicaieri. Isi lasa cosarcile si-i zise lui Dominador, cumpanind bine vorbele: "Stapine, mi-ai dat morcovi citi ai putut, iar cind altii mi-i furau, m-ai invatat cum sa mi-i apar. Nu-i vina ta ca n-am mai avut ce apara... Acuma, ca te-au furat si pe tine, e rindul meu sa te ajut. Ce pot face pentru tine?" Stapinul sau isi dadu seama ca magarusul era sincer, in durerea lui, si, ca sa-i mai indulceasca amarul, ii spuse: "Dragul meu, uite am mai gasit citiva morcovi. Maninca-i, sa prinzi puteri." "Si-apoi, ce ne facem, Stapine? Sa mergem sa ne razbunam pe Oportunidad?" Intrucit Dominador vinduse, de fapt, aproape tot vinul, pe o suma frumusica, tocmai marelui bandit, se temu sa nu cumva sa afle Nación, si-i veni o idee: "Nu, apoi vino cu mine la tirg. Am sa te vind unui bogatas, care va avea grija de tine. Uite, o sa-mi cari vinul asta, care mi-a mai ramas, si eu am sa ma descurc singur cum oi putea cu banii de pe vin, draga Nación."

Epilog (ultimul episod... sau primul)

Noaptea se lasa iute si racoarea umeda ii patrundea tot mai rau oasele trudite. Nación se trezi de-a binelea, infrigurat, infometat si foarte nedumerit. Visul lung si greu pe care il avusese, intii cu Zanahoria care-l ademenea, apoi cu Dominador care il mintea, il facu pe magarus sa se infioare si incepu sa-si plinga de mila, deznadajduit. Linga el, la doi pasi, vazu ceva licarind, in lumina lunii... Se ridica anevoie si amusina cu botul in pamint... In fata lui se afla, proaspata si dodoloata, nu o piatra, cum crezuse el, ci o ditamai bucata de morcov! Nación se arunca cu pofta asupra ei, si, in timp ce mesteca, incepu sa inteleaga, prima oara in viata lui de magarus, ce era mai intii si-ntii important pe lume pentru el: nu vorbele mieroase ale stapinului, ci bucatele pe care le poate primi de la el, dupa ce-si face cinstit munca de carausie. Avea nevoie de un stapin darnic, care avea si el nevoie de un magarus harnic, si impreuna cu magarita lui, ei puteau face treaba buna pentru toti. Nación se scutura de praf, isi aduna puterile si porni la drum, abandonindu-si cosarcile impovaratoare. Dincolo de deal, il astepta Zanahoria, si cind ajunse acolo, ea ii zimbi si ii intinse un morcov mare si gras. Nación incepu sa-si dea seama ca senzatia care il cuprindea era tihna, pe care urma s-o simta tot mai des, in zilele ce vor urma, fiind in sfirsit si el, la el acasa, cu adevarat in rindul lumii.

( ...un fin es un comienzo... )


Daca ati inteles metafora, sper ca veti lua aminte la invataturile ei.

Crin Antonescu, noul Presedinte al Romaniei
LIBERTATEA MEA E LIBERTATEA TA

Sunt un om de carne si de vis
de pamant si cer
Nimeni inca n-a ucis
partea mea de mister

Am vazut si trenuri cum s-au dus
fara de folos
Fictiunea a fost sus
iar noi toti mult prea jos...

SUNT UN OM, SUNT REAL
INTRE NUNTA SI FINAL
LIBERTATEA MEA
E LIBERTATEA TA

LIBER SUNT, NESUPUS
SUNT UN OM SPRE POLUL PLUS
IAR DEASUPRA MEA
DOAR DUMNEZEU VA STA

Vreme este sa darami de vrei
vreme sa zidesti
Poti sa alegi un deal cum iei
daca stii cine esti

Am vazut nebuni si intelepti
aruncati din sa
Clipa, daca n-o astepti,
spune-asa cuiva

SUNT UN OM, SUNT REAL
INTRE NUNTA SI FINAL
LIBERTATEA MEA
E LIBERTATEA TA

LIBER SUNT, NESUPUS
SUNT UN OM SPRE POLUL PLUS
IAR DEASUPRA MEA
DOAR DUMNEZEU VA STA

Vino si tu si desparte
vremea cea buna de vremea cea rea
Sa arda sus ca pe-un altar
floare de jar
inima ta!

SUNT UN OM, SUNT REAL
INTRE NUNTA SI FINAL
LIBERTATEA MEA
E LIBERTATEA TA

LIBER SUNT, NESUPUS
SUNT UN OM SPRE POLUL PLUS
IAR DEASUPRA MEA
DOAR DUMNEZEU VA STA



.......................................






__________________