Go Back   Realitatea .NET » FORUM » Altele

Altele Discutii despre aproape orice

Reply
 
Thread Tools Search this Thread Display Modes
  #271  
Old 01-22-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default

Părintele Arsenie Boca - ZICERI


Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pãcãtos este mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt fatã de Dumnezeu.
Cât asculti de Dumnezeu, atât ascultã si Dumnezeu de tine.
Dumnezeu nu uitã de om cum uitã omul de Dumnezeu.
Cel mai frumos dar pe care îl putem face lui Dumnezeu e sã ne dãruim Lui pe noi însine, pe viatã.
Este neînchipuit de mare nepotrivire între ce cer oamenii de la Dumnezeu si între ce cere Dumnezeu oamenilor.
Cred ca cea mai deformatã fiintã in capul oamenilor este Dumnezeu.
Grija omului de Dumnezeu simplificã grija omului de om.
Mãrturisirea lui Dumnezeu cu pretul vietii este pretul învierii oamenilor întru sfinti.
Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut.
Dumnezeu coboarã între oameni si suie oamenii la Sine pe scara Sfintei Liturghii.
De cârma mintii atârnã încotro pornim si unde ajungem.
Bobul care nu vrea sã moarã, fie chiar si de grâu, nu mai aduce nici o roadã.
Mântuirea se lucreazã numai pe ruinele egoismului.
Cine nu se va lepãda de sine nu va fi liber.
Iubirea trupeascã de sine si plinã de trufie numai dragostea aprinsã a lui Dumnezeu o poate scoate si desãvârsit s-o facã scrum, prin umilintele cu care o arde.
Cea mai primejdioasã este mândria suântului, de aceea sfintii adevãrati sunt cei ce nu stiu ca sunt sfinti, ce tin mortis ca-s pãcãtosi.
Pocãinta trebuie sã fie o înseninare din ce in ce mai mare a sufletului si a sãnãtãtii întregi.
Fratilor, ascultati de Bisericã, fiindcã cei ce ascultã de preotii ei, asa cum sunt, de Dumnezeu ascultã.
Toatã lumea este a ta când ai renuntat la ea. Atunci esti mai tare ca ea si te ascultã.
Dacã tot trebuie sã suferim, mãcar sã nu suferim zadarnic.
Toate darurile închise in destinul nostru sunt ingrãd suferinte, si numai la atâtea daruri ajungem prin câtã suferintã putem rãzbi cu bucurie. Numai atâta mângâiere? putem aduce între oameni, câtã amãrãciune putem bea în local celor ce vrem sã-i mângâiem. Atât de puternicã e mila si adevãrul in noi, câtã vãpaie de urã înfruntãrn bucurosi pentru Dumnezeu si pentru oameni.
Suferinta acceptatã, smeritã, face din Lazãrii acestei lumi un Lazãr din sânul lui Avraam încã din lumea aceasta.
Sã nu uitãm ca una e lupta si suferinta omului mãrturisit si alta e saferinta omului nemãrturisit.
Suferinta si iubirea se cresc in progresie una pe alta.
Cunostinta cea din pãtanie sau învãtãturile din durere singura Cale care poate învãta ceva pe oameni.
Necazurile vietii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu cãtre oameni mai grei sau mai vicleni la minte.
Nu uita ca Iisus a fericit pe sãraci, pe Lazãri si pe smeriti.
Sunt multe chipuri de a intra in Împãrãtia lui Dumnezeu. dar numai o singurã usã: Iisus.
Iisus doreste de la toti credinciosii lumii o liniste de adâncime: linistea credintei in Dumnezeu. Aceasta ar da de înteles ca in jurul unui om linistit (din cauza rãdãcinilor lui in cer) se face liniste pe pãmânt.
Pãcãtosii au un prieten, pe Iisus. Din momentul in care cunosti cã esti pãcãtos, te-ai schimbat din vrãjmasul lui Dumnezeu in prietenul lui Dumnezeu.
E bine ca povãtuitorii sã grãiascã totdeauna din constiinta slujirii lui Hristos, ca in fata lui Hristos si atunci vor fi blânzi întru dojanã si smeriti întru mustrare.
Dacã Domnul e ascuns in poruncile Sale, fireste cã este si in strãdania pentru dobândirea virtutilor. El este puterea sau sufletul nevointelor virtutii.
Domnul Hristos a fost rãstignit cu spatele pe crucea materialã si cu fata pe crucea spiritualã.
Aceasta este ratiunea ascunsã a Providentei: toatã lumea este ispititã sã se ciocneascã de Iisus.
In legãturã cu sexualitatea in famîlîe. Pãrintele Arsenie zicea. Nici abuzul, nici refuzul.
Oxigen, glicogen, somn, sã-ti pãstrezi hormon conceptie de viatã crestinã.
Nasteti-vã sfinti!
Tinerii sã se mute de la bãtrânii care le stricã casa.
Copiii nefãcuti stricã pe cei fãcuti.
Pãcatele se înregistreazã in codul genetic al fiecãruia.
Cei care opresc copiii de la credintã sunt osânditi mai rãu ca sinucigasii.
Dacã nu poti vorbi cu copiii tai despre Dumnezeu, vorbeste cu Dumnezeu despre ei.
Cine face carte nu face carte.
Nu te rãspândi cu mute cãrti.
Sã-ti feresti capul de frig si de prostie!
In veacul al VIII-lea al erei crestine a fost, printre altele, o mare luptã pentru icoane. A trebuit un sobor ecumenic, ultimul sobor, al VII-lea, sã apere cinstirea sfintelor icoane. Atunci erau iudeii care pârau icoanele la împãrati, precum ca sunt chipuri cioplite si închinare la lemne. Desi atunci s-a pus capãt rãutãtii si multe veacuri icoanele au fost in cinste, astãzi iarãsi li se gãseste vinã. Atunci li se zicea ca-s o închinare gresitã lui Dumnezeu. Azi vina lor e cã amintesc de Dumnezeu. Dar mai e o icoanã in primejdie: icoana lui Iisus, pe care o avem in noi, in fiecare, cãci de la Botez fiecare suntem destinati sã fim o icoanã a lui Iisus. Împotriva acestei icoane a lui Iisus in noi se dã azi o luptã mai vrãjmasã ca odinioarã împotriva sfintelor icoane. Se dã o luptã împotriva icoanei omului! Unde-i sunt apãrãtorii!?
Vecinul tãu bate crâsmele? Verisoara ta a fugit necununatã? Feciorul tãu fuge de bisericã? Copiii tai umblã la joc seara si scuipã dupã preot? N-ai pe nimeni de adus la Iisus? Poate ai de gând sã te aduci pe tine!
Nu sunteti si voi cãutând pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri, dar nu-L stiti pe El. Si pânã nu-L gãsesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gãsesti nici sensul tãu, nici sensul lumii.
Sã ai întelegere fatã de neputinta omeneascã.
Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã.
Mustrarea învinge, dar nu convinge.
În mintea strâmbã si lucrul drept se strâmbã.
Sfârsitul betivului e sau in sant sau in casa de nebuni; iar sufletul îi este in iad încã de aici. Urmasii lui, nu mai zic nimic, mila ma opreste; totusi, mai am si o milã preventivã, pentru viitor, care mã face sã scriu.
Nu-l judeca pe cersetor cã fumeazã.
Mai bine o rugãciune pentru cel care înjurã decât observatie.
Nu da cu bâta in viespile sectare.
Asa-i firesc omului pãcãtos, cînd îi lovesti dracii, zice cã tu esti drac.
Iertând, stergi ce ierti. Ce ierti la altul, tie ti se sterge. Judecata aceasta te scoate de sub judecatã.
Nu toti din lume se prãpãdesc, nici toti din mãnãstire se mântuiesc.
Unii dintre cãlugãri nu sunt cãlugãri, ci cuiere de haine cãlugãresti.
De vrei sã te faci cãlugãr, fã-te ca focul!
Cãlugãria slãbeste in suflete slabe si se întãreste in suflete mari.
Lepãdarea de lume e o convingere, pe care poti s-o ai si-n mijlocul lumii stand, precum poti sã n-o ai in mijlocul pustiei petrecând.
Mirenii mai vin la mãnãstire pentru rugãciune, cãlugãrii nu se mai duc in lume sã se odihneascã. Toate profesiunile au vacantã sau concediu, numai cãlugãria nu. Asa ceva ar însemna încetarea cãlugãriei.
Un cãlugãr trist este un cãlugãr cu luminile stinse.
Dintre cele trei fãgãduinte monahale, cea mai grea e ascultarea, pentru ca are de biruit mai mult patimile mintii care "discutã" cu Dumnezeu, in loc sã asculte fãrã discutie.
Adevãrul este fiintã vie.
Cel mai greu pãcat, vesnic fãrã iertare, este starea omului împotriva adevãrului.
Focul iubirii divine, de dragul Adevãrului, între potrivnici se aprinde si se mentine.
Asa sunt gândurile de hula: rãbufniri de pãcurã în raza de soare.
Credinciosul in Dumnezeu depãseste limitele omului.
Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamentalã a naturii umane.
Necredinciosii, spre rusinea noastrã, îsi cred necredintei lor mai mult decât credem noi credinta noastrã.
Religia nu face stiintã, ci constiintã.
Iisus a tãmãduit orbirea ochilor, dar n-a putut tãmãdui orbia rãutãtii. Orbia rãutãtii nu are leac, dar are pedeapsã.
Nimic mai greu, mai periculos decât sã te lupti cu îngustimea si cu formalismul.
Din cauza avorturilor românilor ne vor stãpâni _____ii.
Nu suntem din maimutã, dar mergem cu pasi repezi spre ea.
Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi in cumpãnã cu slava noastrã viitoare.
Învierea este noul stâlp de foc, care conduce de douã mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. Din lumina lui este fãcut destinul care ne atrage Acasã.
Sã ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia in prigoana de la sfârsit.
Relele de pe pãmânt asa de mult vor strânge oamenii, încât nu mai rãmâne istoriei altã solutie decât sfârsitul ei.
Doar Sfânta Liturghie mai tine lumea.
Chinurile cele de pe urmã, cele de la Antihrist, in care va lucra toatã puterea Satanei, vor întrece toate prigoanele câte s-au întetit asupra crestinilor, de la început pânã in zilele acelea.
În zilele noastre se vãd multi cãlãtori la iad cu Scriptura in mânã.
Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.
Gândurile omului nu sunt ca si gândurile Domnului.
Râvna fãrã întrebare si pãrerea sar mãsura.
Dreapta socotealã-i mai mare ca postul.
Neîntrebat nimic nu e bine, nici ce e bine.
Crestinismul reînvie in raport invers proportional cu încercãrile de a-l stinge.
Crestinismul nu e numai o afacere de Duminicã, ci e o strãdanie de toate zilele.
Însusirile copilului atârnã de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternitãtii la femeie.
Mare este acela care numai de mãrimea lui nu se ocupã.
Neghinele vrãjmasului vor sãlbãtici oile împotriva pãstorilor.
Când ti-a gãsit Dumnezeu vreo treabã pentru Împãrãtia Sa între oameni, ai isprãvit toate obligatiile lumii.


Pãrintele Arsenie Boca în câteva imagini


Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Sâmbãta de Sus, 1945

Chilia Pãrintelui Arsenie, sãpatã în munte, la izvorul vãii Sâmbãta

Pãrintele Ieromonah Arsenie Boca la Mânãstirea Brâncoveanu

Pãrintele Arsenie Boca la Sâmbãta de Sus, in timpul unei slujbe

Pãrintele Ieromonah Arsenie Boca la Mãnãstirea Prislop

Pãrintele Arsenie pe când era diacon al Mitropolitului Nicolae Bãlan
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #272  
Old 01-22-2012
Dinu Patriciu Dinu Patriciu is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Nov 2010
Posts: 503
Default

Reply With Quote
  #273  
Old 01-22-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Vă rugăm să ne scuzaţi nu producem cât furaţi !!!

Mizeria acestor timpuri oranjutale este fără precedent, pot să spun asta pentru că l-am cunoscut şi pe iliescu, şi defapt perioada acea tristă din 1990.


Acea căclare cu bocancii securităţii a societăţii civile.
Societate ce-şi revenea, începea să-şi revină. În fiecare seară era o sărbătoare la Piaţă. Golanii...lui Iliescu erau din toate categoriile sociale, eau profesori cu stunenţii lor, erau intelectuali de marcă, muncitori...şi toţi aveau acelaşi strigăt : JOS ILIESCU !!!

Dar ce trăim acum este incredibil, aceşti politruci îmbuibaţi, care există, că morţii nu pot trăi, ca nişte latifundieri, mai ales udrea, tratează populaţi ca viermi, ciupalaci.
Este dictatura lui Băsescu, culmea pentru tot ce-au murit tinerii noştrii dragi...acest cur băşit a terfelit.
El dicteză guvenului prin cauciucul Boc, el conduce Parlamentul, el spune Judecătorilor şi Procurorilor ce au voie şi nu au voie. El comandă serviciile. El indică...Curtea Constituţionalei...ce este constituţional şi ce nu este.
Deci...este un dicatator ce faţă de Ceauşescu care a moştenit, el a devenit şi a călcat în picioare Democraţia şi Drepturile Omului.

Au furat...şi au prăduit mai mult ca toţi la un loc. Şi-au tras palate, e drept mârlăneşti, de miloane de eruro.

A distrus educaţia şi învăţămantul. E singurul regim care are un ministrii analfabeţi şi neutru.

Europarlamentă analfabetă, şi europarlamentar "român" potrivnic intereselor româneşti.

O agricultură falinmentară, plină de omg-uri şi de experimente pe sănătatea noastră

Indusria, industria nu mai există, şi nici n-a fost pe lista lui băşilă. S-a împrumutat la FMI nu să relanseze economia...nemernicul.

Au trădat şi au călcat în picioare interesel româneşti. Ar vinde orice şi sunt unelete ale jigodiilor de afră.


Iar acum. Acum e o iarnă deosebită, o iarnă a redevenirii. Societatatea călcată în picioare de ilescu nu murise, se ascunsese timidă şi înfricoşată undeva în adâncul oamenilor. Săranii...suportau jignirile, răutăţile, meschimări şi hăhăitul vulgar a conducătorului grobian, pînă când...un firicel firav...a început să strige din tot sfletul : JOS BĂSESCU !!! JOS CU HOŢII !!! AJUNGE !!!
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #274  
Old 01-22-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Rugăciunea ortodocşilor pentru un ales al lui Dumnezeu

Deoarece un duh rău pluteşte peste ţara noastră şi vrăjmaşii din afară şi dinlăuntrul ei lucrează cu vrăjmaşul cel mare pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor, oriunde un Român trăieşte şi se roagă pentru Biserică, ţară şi neamul lui. Faceţi să ajungă această rugăciune la toţi fraţii şi surorile voastre în Domnul.


În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !
Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.
Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.
Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!
adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta(2001),
a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #275  
Old 01-22-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default

Deoarece un duh rău pluteşte peste ţara noastră şi vrăjmaşii din afară şi dinlăuntrul ei lucrează cu vrăjmaşul cel mare pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor, oriunde un Român trăieşte şi se roagă pentru Biserică, ţară şi neamul lui. Faceţi să ajungă această rugăciune la toţi fraţii şi surorile voastre în Domnul.


În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !
Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.
Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.
Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!

adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta(2001),
a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #276  
Old 01-22-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default

Deoarece un duh rău pluteşte peste ţara noastră şi vrăjmaşii din afară şi dinlăuntrul ei lucrează cu vrăjmaşul cel mare pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor, oriunde un Român trăieşte şi se roagă pentru Biserică, ţară şi neamul lui. Faceţi să ajungă această rugăciune la toţi fraţii şi surorile voastre în Domnul.


În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !
Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.
Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.
Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!

adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta(2001),
a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa

__________________
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #277  
Old 01-26-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Biserica si abordarea misiunii sale in istorie



Vorbind despre Biserică şi în Biserică – despre rolul şi importanţa Ei, am ajuns la multe definiţii ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuanţare a detaliilor… Nu ştiu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoştinţele teoretice pe care le cunoaştem despre Biserică şi dacă le împlinim în Biserică – acolo unde le este locul şi rostul!… Şi din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real şi ireal, între istorie şi Împărăţia Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creştin: care este viaţa în Iisus Hristos şi viaţa pământească pe care o ducem cu toţii. Rezolvarea acestei antinomii, contradicţii nu implică numai acţiunea umană ci şi divină. Prin el, omul, a realizat prea puţin în planul sensului şi a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară.
Există o tensiune: între real şi ireal, istorie şi Împărăţia Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creştin: care este viaţa în Iisus Hristos şi viaţa pământească pe care o ducem cu toţii. Rezolvarea acestei antinomii, contradicţii nu implică numai acţiunea umană ci şi divină. Prin el, omul, a realizat prea puţin în planul sensului, destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger el ajunge fiară. Omus secundus deus – maximă iluministă şi marxistă – este concretizarea acestei căderi. Căutând singur paradisul desăvârşirii a aflat iadul dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează aşezându-se sub Revelaţie, nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelaţia, el pune condiţie Revelaţiei, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelaţia şi transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelaţiei, nu este o sumă de propoziţii, de informaţii, iar înţelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică.
Se uită că religia creştină nu este rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelaţie, în această căutare şi descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El Însuşi şi ne arată condiţiile mântuirii în El. Unirea omului cu Dumnezeu este scopul Revelaţiei, deci umanul este uman numai în Dumnezeu. Această înfiere a noastră în Iisus Hristos se realizează în Biserică. Acesta e mesajul Ortodoxiei şi puterea ei unică: accesul la duhul înfierii. Ereziile caută a-şi acomoda lor lucrurile Lui Iisus Hristos, patimile, învierea şi chiar trimiterea Duhului Sfânt. Dar se uită, în întunericul ce-i cuprind, că Iisus Hristos este însuşi Omega apostolos tu Teo, marele trimis al Tatălui, după expresia Sf. Grigorie Palama. Căci El Spune: „N-am venit să fac voia mea ci voia tatălui meu, care este în ceruri”. Aşadar, cine trimite, cine alege, cine este trimisul ? Tatăl trimite pe Duhul: „cine vă primeşte, pe Mine mă primeşte şi cine mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cele ce M-a trimis pe Mine”. (Mt. 11,40) „Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac”. (In. 14,16) Sfânta Treime este misionară prin însăşi trimiterea ei.
Modurile de existenţă a Lui Dumnezeu se comunică Bisericii, Ea este aleasa şi Ea este plină de Treime, spune Sf. Vasile cel Mare: Ea este aleasa şi ea trimite. Sfânta Treime este baza, modul structurii funcţiilor Bisericii. Taina coborârii Sf. Treimi şi taina urcării omului la Ea este esenţa adevărului, concretizat în această realitate divino-umană care este Biserica. A fi creştin, a fi în Biserică înseamnă a fi în Sfânta Treime. Unirea se face prin Sfântul Botez, În Biserică nu în afară de Biserică, după principiul paulin: Nu ne propovăduim pe noi înşine. Orice propovăduire care-L rupe pe Iisus Hristos de Sfânta Treime, de Biserică, face din Ea o simplă învăţătură umană.
Mântuirea în Biserică este intrarea în comuniune cu Sf. Treime căci Ea, Biserica este locul şi spaţiul manifestării Sf. Treimi. Iar Biserica se manifestă în Sf. Treime, în care se află nuanţele persoanelor: a Tatălui şi a Fiului şi a Sf. Duh.(Tainele iniţierii) De aceea cea mai mică biserică devine Ierusalimul ceresc. Iisus Hristos ne mântuie nu în primul prin învăţătura Lui ci în prin Persoana Sa, care a zis: Eu sunt pâinea vieţii (In. 6,35). De aici rezultă inseparabilitatea operei şi învăţăturii Lui Iisus Hristos de Persoana Sa, şi acesta este un principiu dogmatic. Iisus Hristos nu a venit să ne dea numai o gnoză, o cunoştinţă, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Şi de aici rezultă aspectul fiinţial al mântuirii: El ni se dă cu viaţa Lui, iar mântuirea: este viaţa noastră în Sf.Treime după cum Sf.Ap. şi Ev. Ioan ţine să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelaţia nu e o sumă de propoziţii sau de doctrine, ea este persoana Lui Iisus Hristos, este viaţa Sf. Treimi. Dar acestea sunt în Biserică, ruperea omului de Dumnezeu şi de dragostea Lui, prin erezie, este un „pustiu de bine”. „Ei uită că ascultarea şi smerenia este modul existenţei în sânul Sfintei Treimi”, după cum spune Sf. Siluan Athonitul. Ei uită că Iisus Hristos „trăieşte în eternitate în stare de Fiu”, adică de ascultare.
Nu se poate reduce creştinismul la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea sunt metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie să înţelegi, să cauţi, să afli că dogma nu este doctrinalism iar morala eticism, ci ele, sunt viaţă, participare la Dumnezeu. Dacă „Bucuria Tatălui şi a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sf. Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biserică şi în Istorie ? După Slăvita Sa Înviere, Mântuitorul se arată ucenicilor şi le spune: Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi puţin mai târziu: „Şi iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului”. (Mt. 28,19-20). Expresia “toate” arată natura şi porunca misiunii. Misiunea se realizează pe baza scripturii şi a tradiţiei liturgice şi patristice, căci Hristos Însuşi a zis: „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul” (In.16,13).Conştiinţa misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu a înţeles alegerea ca supremaţie.
Dumnezeu te alege, nu ca să te înalţe, ci ca să te coboare, prin slujire. Arhiereul, Preotul, Diaconul, crediciosul sunt robii Lui Dumnezeu. (Ep. Romani – 9,10,11). E de luat aminte: Orice dezlegare se face pentru ceilalţi, Iisus Hristos şi-a dat viaţa pentru toţi, suntem aleşi, pentru a fi la dispoziţia tuturor. În creştinism, alegerea este universală, ucenicii au fost trimişi la toate neamurile. Epistola către Efeseni: este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, şi aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleaşi făgăduinţe”. Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel şi păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul şi ceea ce este pe orizontal şi pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii şi împăcării. Referinţe speciale avem la Matei – cap.10 şi Luca – cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare şi slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezenţa Lui Iisus Hristos în lume şi Istorie.
Pe lângă Sf. Taine (avem legătura cu Iisus Hristos), trebuie să se înţeleagă că acest trup al Bisericii este şi organizat după concepţia paulină, din Epistola către Efeseni. Ortodoxia şi Biserica Romano-catolică au o înţelegere bisericească, eclesială, a credinţei, deci obiectivă, ca realizare şi plenitudine a Lui Iisus Hristos. Denominaţiunile creştine, ereziile istorice înţeleg individualist credinţa. Se uită, sau nu se înţelege că Biserica poate fi contestată nu numai secularistic (sociologic, ideologii ateiste) ci din interiorul ei, de natură creştină.
Aşadar, Biserica şi Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei e relaţia Lui Dumnezeu cu semenii şi invers. Neavând o istorie a misiunii, nu ai o istorie a Bisericii, şi atunci, eşti doar o simplă adunare, un grup de oameni, o apariţie meteoritică, stelară pe scena istoriei şi a teologiei. Trebuie să iei aminte, la fel şi noi! Relaţia umanităţii cu Dumnezeu se înţelege ca realitate istorico – teandrică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înşelăciune şi violenţă. A mărturisi pe Dumnezeu înseamnă a declara război pe viaţă şi pe moarte cu diavolul, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuţiilor, creştinismul era prigonit fiind în afara societăţii, astăzi se constată o ieşire acesteia din creştinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării.Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la uşă şi bat”… Chemarea ei se îndreaptă către toţi, şi face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinţei creştine îi aparţine doar Ei.
Stelian Gomboş
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #278  
Old 01-26-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Intre zvastica germana si steaua rosie sovietica - Documentar

Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a repercutat in tara noastra printr-un act de o neasemuita demnitate. Incoltiti de armatele germane si sovietice, peste 100.000 de soldati si civili polonezi au fost adapostiti intre granitele regatului romanesc. Guvernul a primit atunci in pastrare si intreg tezaurul tarii cotropite, pe care l-a protejat cu sfintenie in anii ce au urmat.

Acesta este un episod rar amintit, dar crucial prin semnificatia lui pentru statul polonez, a carui granita in anii interbelici ajungea pana in nordul Regatului Romaniei.
Inca de la sfarsitul Primului Razboi Mondial intre cele doua tari a existat o buna intelegere, tinand cont ca au antagonizat noua putere bolsevica de la Moscova prin actiunile decisive ce au avut ca finalitate stavilirea raspandirii comunismului pe continentul european.
O prietenie consolidata
Dupa ce polonezii au invins armatele bolsevice in batalia pentru Varsovia, cunoscuta si ca “Miracolul de pe Vistula”, iar romanii au ocupat Budapesta si au rasturnat regimul comunist al lui Bela Kun, diplomatii au depus eforturi pentru intarirea pozitiei fata de Kremlin prin cultivarea intre cele doua state a unor bune relatii de vecinatate.
Regatul Romaniei a sprijinit atunci eforturile poloneze de razboi, permitand trecerea trupelor, precum si aprovizionarea lor si din pricina agresiunilor sovietice de-a lungul noii granite romanesti care se formase odata cu unirea Basarabiei si care nu era recunoscuta de bolsevici.
Incheierea conflictului polonez in 1921 cu Rusia Sovietica aduce cu sine semnarea primului tratat de alianta cu Romania in care era specificata obligatia interventiei militare in cazul unei agresiuni la granitele estice. Cativa ani mai tarziu, in 1926, un nou tratat este incheiat prin care cele doua state isi asigurau ajutor militar in cazul oricarei actiuni militare inamice.
Aliante si tratate semnate de guvernul polonez
Desi aceste relatii s-au racit in urmatorii ani, presiunea germana a facut ca ele sa se innoade mai mult ca oricand, polonezii cautand sa-si asigure frontierele in iminenta unui atac.
In 1939 Polonia si Franta se angajeaza sa se ajute reciproc in cazul unui atac din partea celui de-Al Treilea Reich, iar cu cateva zile inaintea inceperii invaziei germane, pe 25 august se incheie o intelegere si cu Regatul Unit. In prealabil se semnase un pact de neagresiune si cu Uniunea Sovietica.
Incepe razboiul
Pe 1 septembrie trupele germane, dar si slovace ataca Polonia, iar in urma bataliei de la Bzura intreaga parte de vest a tarii cade sub steagul Reich-ului. Polonezii au inceput sa se retraga inspre sud-vest, aproape de granita cu tara noastra, unde terenul avantaja operatiunile de aparare si unde urmau sa continue lupta.
Ajutorul militar romanesc a fost refuzat, maresalul Ridz-Smigly preferand ca armata poloneza sa fie aprovizionata constant prin regiunea Bucovinei si Maramuresului prin legaturile cu portul Constanta si sa reziste pe propriile forte ofensivei germane, pana cand trupele franco-engleze ar fi urmat sa inceapa campania in vestul continentului.
Invazia sovietica
Lovitura de gratie a fost data de Uniunea Sovietica care a invadat Polonia pe 17 septembrie 1939 sub pretextul ca situatia din tara sa vecina ar fi amenintat integritatea securitatii statului sovietic. Maresalul Edward Ridz-Smigly este nevoit sa ordone retragerea in Romania si Ungaria si mai cere sa se evite contactul cu sovieticii.
Principalul obiectiv era acum regruparea pentru a lupta in alta zi. Toate unitatile militare poloneze, insumand aproape doua zeci de divizii, au fost nevoite sa paraseasca si aceasta ultima reduta, alaturi de un numar impresionant de civili. In seara de 17 septembrie si dimineata de 18 septembrie, marele cartier general, alaturi de guvernul polonez trec in tara noastra.
Capul de pod romanesc
Astfel a inceput un exod care a angrenat peste 100.000 de oameni. Zeci de mii de refugiati au trecut granita, Regatul Romaniei asumandu-si si responsabilitatea financiara datorata acomodarii trupelor si cetatenilor polonezi.
Forte importante ale armatei poloneze s-au refugiat in Franta si Marea Britanie prin vasele puse la dispozitie in Constanta, contribuind la reformarea armatei poloneze, recunoscandu-se apoi valoarea si importanta ei in efortul concentrat al Aliatilor impotriva celui de-Al Treilea Reich.
Adapostirea tezaurului
In afara de acest lucru o buna parte a tezaurului polonez, aproape 88 de tone, a fost transportat pe un vas comercial pentru a fi preluat si tinut in siguranta in Occident pana la sfarsitul razboiului. Pana la Bosfor vasul a fost escortat de nave militare romanesti, pentru a impiedica un eventual atac al submarinelor sovietice.
Mai ramasesera inca trei tone ce au fost depozitate la Manastirea Tismana si care au fost inapoiate Poloniei, la 17 septembrie 1947.
Pentru incredibila sustinere primita intr-un moment negru moment al istoriei lor, ambasada polona a multumit oficial intregii noastre tari, pe 20 septembrie 1939, pentru ospitalitatea si generozitatea de care am dat dovada.
Laurentiu Dologa

Sursa: Ziare.com
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #279  
Old 01-28-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Raportul intelectualilor cu Biserica



Omul zilelor noastre se luptă pentru a nu pierde sentimentul transcendenţei. Ideea că este pe pământ pentru un sens care depăşeşte viaţa lui precară de aici, e zbuciumul lui. El se adaptează imanenţei, veacului. Efortul luptei spre a nemuri îi ia locul o practică, pe care o ideologizează, în vederea realizării fericirii terestre.
La el, acţiunea capătă un primat asupra contemplaţiei. „Homo Faber” triumfă asupra lui „Homo Sapiens”. Nu în zadar substituie Faustul lui Goethe, mărturisirii despre întâietatea Cuvântului Lui Dumnezeu, mărturisirea modernă: La început era: Fapta ! Dar strădania lui, fapta lui, nu sunt desăvârşite, nu sunt o mântuire în sine. Dacă ai pretenţia aceasta îl înlocuieşti pe Dumnezeu. Nu degeaba teologul de marcă al secolului Iustin Popovici, spune că societatea de azi e ariană, ce se pretează în a fi propria-i mântuire, tăgăduind mâna providenţei în istorie, chiar pe Iisus Hristos. Despre o asemenea filosofie a umanului nimic nou, este idealul sofistic, care a existat şi în antichitatea creştină, mai exact în gnosticism, care se preta în a fi o religie intelectualistă, a elitelor culturii. Era greu de respins pentru că se dădea drept religia însăşi, o falsă religie care parazita ortodoxia credinţei, pentru că îi folosea schemele teologice, metodele exegetice, dar această pervertire intelectualistă a creştinismului era o atitudine faţă de dogmă, revelaţie, credinţă.
Ea venea cu o teorie: Evanghelia Bisericii era o formă superficială a revelaţiei, există o altă revelaţie profană, accesibilă doar gnosticilor, deci esoterică. Uitând că Revelaţie înseamnă totul pe faţă. O structură de gândire întâlnită la secte: a fi pocăit, a face pocăinţă înseamnă a veni la noi, un act ce aparţine nouă, cu alte cuvinte grupări esoterice. Şi aici un idealism sofistic.
Un alt concept clasic de „intelectual” apare în Evul Mediu sub forma intelectualului scolastic (sumele teologice) care supune analizei raţiunii adevărurile credinţei. Acest tip de intelectual apărut în Biserica Apuseană s-a transformat în nominalism, într-o perspectivă antibisericească: de la dogmă reflecţia s-a oprit numai la natură, univers, punând bazele ştiinţei moderne fără o raportare la dogmă.
O nouă ipostază a intelectualului: este aceea a intelectualului revoluţionar, tipice revoluţiei franceze şi nazist-feministe. Marx din Tezele despre Feurbach, conştient de rolul intelectualităţii, ca forţă politică, postuleză schimbarea lumii, prin crearea unei intelectualităţi care să schimbe realitatea. Dar ce însemna realitatea în planul social? O conformare cu ideile marxiste, promovată de o intelectualitate ce promova utopia, gândirea în ficţiuni, în sistematizări ale idealului.
Intelectualul marxist a început să critice totul, să se facă suprainterpretul istoriei, şi, în sfârşit, mobilizând mase de oameni, a adus, în sfârşit, pe toate acestea în robirea voinţei, a libertăţii.
Faţă de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof şi gânditor creştin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze şi a unei răspândiri a răului istoric întruchipat în comunism, cărora istoria ulterioară le-a confirmat deplin.
Succesul revoluţiei burgheze i-a revelat faptul că, de acum victoria comunismului este inevitabilă, această „catastrofă” urmând să reveleze esenţa adevărată a epocii: tirania maselor, a fricii, nu de Dumnezeu, ci de om, ruina adevărului, a moralei şi a religiei, declinul omului ca fiinţă spirituală. Cu clarviziune remarcabilă Kirgegard surprinde exact esenţa spirituală, pseudoreligioasă, a comunismului. El notează: „Forţa, tăria comunismului stă evident în ingredientul demonic, conţinut în el, ca religiozitate, căci, demonicul conţine şi el adevărul, numai că e răsturnat.”
Comunismul este o mişcare religioasă cu aparenţe politice. El este politicul devenit religie, finitul convertit în infinit, comunismul este hybris-ul total. În condiţiile instaurării lui istorice, lumea nu va mai putea fi guvernată lumeşte, răsturnarea valorică şi confuzia spirituală generate de el făcând imposibilă ordinea tradiţională ca mijloc de afirmare a valorilor spirituale anterioare, care nu vor mai putea fi restabilite decât de martiri, afirmă Kirgegard într-o profetică anticipare a „anti-revoluţionarilor” est europene din anul 1989.
Utopia marxistă a creat intelectualitatea de masă. Este produsul unei tentaţii, a ispitei originalităţii sale. Ea a exclus autentica intelectualitate. Însă a exclude înseamnă, după Bergson, a înlocui. Unii au fost înlocuiţi alţii au cochetat cu marxismul.
Prototipul intelectual compatibil cu creştinismul este intelectualul profetic având sensul biblic al cuvântului, cu două profunzimi: – şi înainte (care anticipează), – locul cuiva: în locul Lui Dumnezeu, a fi vocea acestuia, a adevărului pe pământ.
Profetul adevărat nu este urmat de cei mincinoşi, nu-şi duce până la capăt ideile prin minciună, nu clădeşte o rânduială comunitară prin minciună. Ce intelectual este acela care „ucide” în numele iedeologiei. Intelectualul profetic îşi dă viaţa pentru aproapele, el îmbracă aura martiriului. Aceasta este o responsabilitate. Al. Soljeniţîn e o altă particularizare a intelectului profetic, e una dintre marile conştiinţe ale sec. Al XX – lea şi, în acelaşi timp, fervent pravoslavnic drept credincios.
Educat în stilul şcolii sovietice, cursant al Şcolii Militare, luptă pe front, e decorat, dar în anul 1944 este degradat. Este condamnat şi închis într-un lagăr de lângă Moscova, unde scrie romanul: „Primul cerc”. Ajunge în Kazastan, unde este supus unui regim mai dur. Aici scrie lucrarea: „O zi din viaţa unui lagărean”… şi toate celelalte, astfel încât activitatea lui subversivă pentru sovietici determină expulzarea din U.R.S.S., el a avut curajul să spună ceea ce milioane nu au avut curajul să o facă, a demascat ceea ce alţii încercau să mascheze. În occident, cărţile lui au reuşit să demoleze mitul societăţii sovietice, să spargă zidul în care se complăcea intelectualitatea occidentală de stânga şi marxistă. Ţine conferinţe, discursuri celebre, primeşte Premiul Nobel în anul 1970.
A fost una din cele mai importante mesaje, intelectuale şi spirituale, ale secolului XX.
Occidentul l-a mediatizat, a vrut să-i creeze nimbul de campion, dar Soljenîţin a criticat şi scăderile morale ale liberalismului şi democraţiei occidentului. Reacţia nu a întârziat să apară: este respins din partea unui important segment american care nu s-a recunoscut în puritanismul moral şi teologic a lui Soljeniţîn. El pledă pentru o reformă morală, acuzând societatea occidentului de complicitate cu regimul sovietic, cerea intransigenţă morală,… şi, foarte interesant, şi pe cea militară. A prevăzut căderea comunistă, o profeţise prin viaţă, prin operă, încă din anul 1960.
În 1970 trimite o scrisoare guvernului sovietic, în care postulează că Rusia e în pragul unei iminente catastrofe, vorbeşte de prăbuşirea internă, a moralei, a spiritualităţii. În anul 1973 se adresează Patriarhului. În 1974 lansează un manifest: „a trăi şi a nu minţi” în care arată că singura cale pentru salvare e schimbarea internă, din temelii. Arată că orice situaţie cât de perfectă se prăbuşeşte odată ce omul se prăbuşeşte în interior.
În mesajul din anul 1989 apără, de altfel de multe ori, libertatea religioasă, aceasta fiind singura cale de salvare a Rusiei. O face el, ca intelectual, o atitudine ce mustra letargia clerului rus… Pune accentul pe reconstrucţia morală a societăţii. Prin tot ce a făcut, Soljeniţîn a manifestat un statut de profet. La momentul potrivit şi-a asumat un destin de martir. Atunci eşti un profet adevărat când îţi asumi să spui oamenilor ceea ce nu le place, pentru a vădi minciuna ideologică. A arăta cu curaj oamenilor ceea ce este. Întâi denunţi minciuna, apoi să-l arăţi şi pe mincinos. Toate că este ţin de responsabilitate.
Închei, pentru a cinsti pe cei vrednici, cu câteva versuri ale lui Soljeniţîn, adunate într-un poem ce rezumă în el forţa şi crezul acestei mărturisiri:
Rugăciune
Cât de uşor îmi e să trăiesc cu Tine, Doamne
Cât de uşor îmi e să cred în Tine
Când mintea mea slăbeşte sau se pierde în neînţeles,
Când cei înţelepţi nu văd dincolo de seara ce cade
Şi nu ştiu ce trebuie să facă mâine,
Tu îmi trimiţi de sus certitudinea clară
Că tu eşti şi vei lucra în aşa fel
Încât să nu fie închise toate căile binelui.
Pe culmea slavei pământeşti
Mă întorc cu uimire pe această cale
Pe care n-aş fi putut-o descoperi singur niciodată,
Această uimitoare cale care,
Dincolo de desnădejde, m-a condus acolo
De unde am putut trimite umanităţii, reflexul Luminii Tale.
Şi cât timp va trebui să o reflectez
Tu îmi vei da puterea
Şi tot ceea ce eu nu voi avea timpul să fac
Tu vei încredinţa altora.
Stelian Gomboş
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #280  
Old 01-30-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Avem nevoie să ni se facă dor de neam

Parintele Justin: Până nu vom avea un conducător cu frica lui Dumnezeu care să ţină drept predania Bisericii, nu vom putea ieşi din criza actuală




Interviu cu Părintele Justin Pârvu, realizat de monahia Fotini, 25 ianuarie, 2012

Fără credinţă în Dumnezeu nu putem face nimic. Până nu vom avea un conducător cu frica lui Dumnezeu care să ţină drept predania Bisericii, nu vom putea ieşi din criza actuală. Iar poporul ar trebui să ceară de la Dumnezeu cu rugăciune şi pocăinţă un conducător credincios, drept şi destoinic. Dar nu vezi niciunul care să se detaşeze de interesul lui propriu, el trebuie să ştie doar cât mai poate roade osişorul.
Credeţi că poate renaşte în poporul nostru spiritul dacic, vitejia şi demnitatea voievozilor români?
Poate renaşte ceva în neamul nostru numai dacă va mai slăbi şi puterea masonică. Această putere manevrează totul, subjugă şi descompune fiinţa omului şi a neamurilor. Şi faţă de o astfel de putere a întunericului se cere din partea credincioşilor o luptă pe plan duhovnicesc – credinţă, rugăciune şi iar rugăciune ca să poată îmblânzi mânia lui Dumnezeu care vine asupra noastră. Oamenii au uitat să îi mulțumească lui Dumnezeu, şi pentru cele bune, şi pentru cele mai puţin bune. De pildă noi am făcut demersuri de ridicare a unei troițe în locul unde au luptat ostaşii de la 1944, în Cristeştii Moldovei – Moţca, pentru că am fost acolo martor ocular la toate evenimentele de rezistență armată împotriva frontului rusesc. Ei bine, nu s-a putut face. De un an de zile aştept aprobare de la prefectură sau de la minister şi nu s-a primit nicio directivă de a înălţa o cruce martirilor acestei ţări. Şi atunci mă întreb: ce poţi face cu asemenea oameni care dirijează un stat creştin? Decât să fim exploataţi, prostiţi şi înjosiţi. Şi aşa merge poporul acesta de o bucată de vreme încoace: unul zideşte şi trei dărâmă.
[...]La noi poporul foarte greu conştientizează adevărul. Ce ne mai poate trezi?
Noi, românii, am trăit foarte mult perioada comunistă şi a intrat frica în noi. Pecetea fricii s-a întipărit în sufletele noastre. Frica, ateismul şi tăcerea – caracteristici de bază. Poporul trebuie să trăiască o energie spirituală de unitate şi înţelegere, măcar prin rugăciune, pentru că aşa vom primi discernere şi dor de continuitate spirituală creştină, dorul de neam, dor de Dumnezeu. Poporul român are forţa de a se reîntoarce la valorile şi faptele sale măreţe, aşa cum a fost de la începuturi. Aceasta este forţa pe care duşmanii noştri nu o înţeleg. Avem nevoie să ni se facă dor de neam, dor de Dumnezeu.
fragmente din interviul ce va apărea în nr. 21 al revistei ATITUDINI
Cititi mai mult pe site-ul ATITUDINI.
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #281  
Old 01-31-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default “Nu le e frica de bataia lui Dumnezeu”?

CARAGIALE SI BISERICA. “Nenea Iancu” biciuind INGAMFAREA ROMANIEI MODERNE SI OLIGARHICE: “Nu le e frica de bataia lui Dumnezeu”? (si video)


30 ianuarie, 160 de ani de la nasterea lui I.L. Caragiale


Dacă îl întrebi pe un om “de cultură” (citeşte: litere, teatru) ce semnificaţie are ziua de 30 ianuarie, îţi va răspunde, dacă are puţină memorie, că este data naşterii lui Ion Luca Caragiale; dacă îl întrebi pe un om al Bisericii (adică al cultului) despre aceeaşi dată, îţi va răspunde cu siguranţă că este praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi. Prea puţini sunt, însă, românii care să cunoască ambele semnificaţii ale acestei date!
Da, Caragiale s-a născut de praznicul Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur! Marele nostru dramaturg i-a avut (şi îi are) ca ocrotitori cereşti pe Marele Vasilie, pe dumnezeiescul Grigorie şi pe Ioan Hrisostomul! E un motiv să ne încruntăm sau să ne descreţim frunţile? Cum şi-a pus pecetea binecuvântarea lor peste viaţa pruncului născut la mijloc de veac XIX în satul Haimanale? [...]
“Încă de mult, lumea noastră românească nu mai merge la biserică. Oamenii de sus, de mijloc şi de jos au uitat de mult cărarea ce duce la locaşul icoanelor. Boieri, ostaşi, meseriaşi, negustori, dascăli, slujbaşi, mari şi mici s-au lepădat de datoriile către legea lor creştinească – toţi sunt astăzi liber–cugetători. Şi, fireşte, dacă dumnealor sunt astfel, trebuie şi femeile dumnealor să fie astfel, adică liber-cugetătoare; şi, prin urmare, cum ar putea să fie copiii dumnealor astfel decât mamele, adică liber-cugetători!
Dar să nu exagerăm! Boierimea, ostaşii şi slujbaşii, deşi liberi-cugetători, tot mai merg uneori să audă, dacă nu chiar să asculte, Evanghelia – anume când M. S. Regele se duce cu ceremonialul obicinuit, la zile mari, ori la Mitropolie, ori la Sf. Nicolae-n Şelari, ori pe malul gârlii la Bobotează.
De altă parte, tinerimea şi damele se abat uneori la câte o biserică high-life şi spre cinstea lor, trebuie să mărturisim că sunt pătrunse de tot respectul cuvenit casei Domnului: atât tinerimea cât şi damele se prezintă acolo cu toată-ngrijirea. Atât numai că vorbesc cam tare.
O fi aceasta bine sau rău – că s-a lăsat adică lumea noastră de biserică – nu o spune, căci n-am în această privinţă nici o părere hotărâtă. Poate, după cum unii, să fie bine; poate că lipsa de aplecare spre religie să fie dovada unui spirit care se emancipează lesne de ideile învechite şi devine astfel mai susceptibil de idei noi, de progres intelectual şi moral.
Poate, dinpotrivă, după cum zic alţii, să fie de rău; poate că lipsa aceasta să fie dovada unei porniri la descreierare, la o scădere, la o înjosire progresivă intelectuală şi morală, la o din ce în ce mai mare pierdere a omeniei. Nu ştiu deocamdată cine să zic că au dreptate – pesimiştii ori optimiştii; trebuie să mă gândesc mult la această întrebare. Dar până s-ajung a-mi da un răspuns, voiu să comentez aici, în fuga condeiului, câteva observaţii, pe cari le fac de mult.
Pe câtă vreme bisericile noastre ortodoxe româneşti părăsite de credincioşi, mai ales în Capitală şi-n oraşele mari, decad pe văzute; pe câtă vreme toaca şi clopotele noastre fac sgomot de-a-surda, ne mai aflându-se urechi care să le înţeleagă glasul şi chemarea; pe câtă vreme o biată prescură şi câteva linguri de vin ajung unui trist altar pe mai multe duminici – ce se-ntâmplă în altă parte?
Ia să vedem.
Treceţi, vă rog, foşti creştini ortodocşi, astăzi liber-cugetători, treceţi duminică dimineaţa pe la frumoasa catedrală catolică a Sfântului Iosef, pe la biserica protestantă şi pe la cea calvină; treceţi, vă rog, foşti creştini ortodocşi, compatrioţii mei, liber-cugetători astăzi, treceţi vineri seara pe la sinagogile mozaice – şi vedeţi ce se petrece acolo, în acele locaşuri clădite de oameni pentru adăpostirea sintei credinţe în Dumnezeu, lăsate lor de la moşi strămoşi.
Vedeţi, ce de lume! Ce de oameni, ce de femei şi de copii! Priviţi-i! Bogaţi şi săraci, voinici şi neputincioşi, tineri şi bătrâni. Sunt între ei învăţaţi deosebiţi şi oameni de rând, fiinţe, pe drept ori nu, mândre şi fiinţe umile, oameni cu griji sdrobitoare şi oameni fără nici o grije; toţi vin acolo să se roage împreună Lui, cum I s-au rugat şi părinţii lor şi să-nveţe pe copii lor a se ruga cu dânşii. Sunt între ei bravii şi cuminţii Germani, Francezii cei subţiri la minte şi nobilii Italieni, şi alte neamuri strălucite ale Europei şi îndrăzneţii Unguri şi neînduplecaţii Evrei.
Intraţi, foşti creştini ortodocşi, astăzi, liber-cugetători; intraţi după aceşti credincioşi în sfântul, pentru ei, locaş. Ascultaţi cum răsună, legănându-se-ntre-nalte bolţi, acele cântări înălţătoare în slavă. Ia uitaţi-vă cum, cu capetele plecate, se lasă acei oameni pătrunşi de binefacerea A-tot-Ţiitorului. Vedeţi voi, cari sunteţi totdeauna posomorâţi, cum, după ce s-au împărtăşit de acea binefacere, ies toţi cu feţele senine şi vesele.
Şi dacă, liber-cugetători, nu mai puteţi crede în Dumnezeu, căci nu mai sunteţi în stare să-L vedeţi, pe El care s-arată pretutindeni, afară decât în sufletul vostru, nu puteţi crede nici măcar în ce vedeţi la aceşti semeni ai voştri? Nu înţelegeţi voi, cari tot vă plângeţi de slăbiciunea “noastră” faţă cu ei, ce întăriţi ies după ce s-au rugat şi au primit binecuvântarea?
Şi dacă nici atâta nu-nţelegeţi, nu v-aduceţi aminte barem de o vreme nu tocmai depărtată, când părinţii nostri, cari dorm sub umbra crucii, cunoşteau izvorul acelei întăriri binefăcătoare şi ştiau să s-adape la el?
Părinţii voştri!
Prăpastie de vreme nemăsurată între ei şi voi! Mii de mii de ani de va fi trecut de la viaţa lor până la a noastră şi tot nu li s-ar fi şters mai bine din inimile copiilor, pomenirea şi dragostea şi evlavia şi felul. Ei au crezut şi s-au închinat şi sufletele lor găseau mângâiere şi tărie în închinăciune.
Noi nu ne mai închinăm fiindcă nu mai credem. Sufletele voastre nu mai au nevoie de mângâiere; inimile noastre nu mai au nevoie de tărie, fiindcă sunt de piatră şi din piatra aceasta scăpărăm scânteile liberei-cugetări, noi românii, foşti ortodocşi, cari suntem mai deştepţi, mai luminaţi, mai mândri, mai puternici decât toate neamurile lumii.
Închină-se Asia – bătrână înţeleaptă şi nobila şi ingenioasa ei fiică Europa! Închină-se Africa, cu toate negrele ei seminţii! Închină-se iscusita Americă!
Noi – nu ne închinăm. Închină-se nerozii!
Filosofia noastră se pune mai presus de nevoia înţelepciunii! Clopotele – sgomot! Icoanele – fleacuri! Credinţa – moft!
Închiză-se bisericile, surpe-se zidurile lor!
Părinţii noştri cari le-au zidit erau nişte barbari, nişte primitivi, fără nici o cultură serioasă; ei nu aveau spiritul de examen. Noi suntem oameni moderni. Mătură-se dărâmăturile bisericilor, ca să se deschidă locuri largi, pieţe vaste, pe cari, după cerinţele progresului, să se zidească oţeluri măreţe şi cluburi politice, teatre de varietăţi şi burse de comerţ!
Şi nu care cumva să-ndrăznească a ridica glasul cineva! În cazul cel mai bun pentru dânsul ar fi un om ridicul. E destul că biserica e tolerată!
Un slujitor al altarului, când stetea sub loviturile unei cumplite prigoniri, unei năpăstuiri strigătoare la cer, izgonit şi maltratat ca odinioară Sf. Ignatius al Cosntantinopolei, mi-a spus cu adânc amar:
Nu le e frică, fiule, de bătaia lui Dumnezeu?”
7 ianuarie 1900, în ziarul Universul
Europa era deprinsă de atîția ani să știe că tînărul Regat Romîn e cel mai solid element de civilizație între Statele balcanice, iubitor de pace și bună înțelegere, atît în relațiile claselor sale sociale, cît și în relațiile internaționale, – un Stat de ordine par excellence. Anul trecut, și-a serbat acest tînăr Regat patruzeci de ani de domnie pacinică și glorioasă a înțeleptului său suveran; ca o încoronare a operei de progres săvîrșit în acest timp, el a făcut o frumoasă expoziție jubiliară, care a repurtat atîta succes față de representanții Europei civilizate. A fost un adevărat triumf al muncii și al păcii; Regele a avut de ce să fie mîndru și fericit.
Firește dar că recentele răscoale ale maselor țărănești, cari au luat proporțiile unei hotărîte revoluțiuni teroriste,
aproape ale unui crunt răsboiu civil, trebuia să producă în Europa emoțiune și uimire. Cine însă cunoaște ca noi deaproape organele acestui Stat și funcționarea lor se miră acuma, nu de ceea ce se ‘ntîmplă, ci – dacă a existat (precum era îndreptățit să nu mai crează) atîta energie în acele mase – cum de n’a isbucnit acest enorm scandal public cu mult mai nainte. În adevăr, poate că nici într’un Stat, din Europa cel puțin, nu există atîta extravagantă deosebire între realitate și aparență, între ființă și mască.

… Țara romînească este o țară aproape absolut agricolă; cîteva începuturi de industrie, protejate într’un mod scandalos de către Stat, și chiar începuturile de exploatare a petroleului, stau, ca producție de avuție națională, într’o proporție infimă, aproape neglijabilă față cu producția agricolă. Pămîntul țării este stăpînit:
  1. de propietarii mari; între aceștia, cel mai mare e Statul; apoi Coroana, cu domeniile de apanaj; fundațiile de binefacere, ca Eforia Spitalelor; cele culturale, ca Academia, etc.; și marii propietari particulari;
  2. de propietarii mijlocii, și
  3. de propietarii mici, masa enormă a țăranilor, împropietăriți dela 64 și dela 88.
Toți țăranii sînt plugari; ei cultivă micile lor propietăți și propietățile mari și mijlocii. Acestor propietari mici (aproape 5 milioane suflete la o populație de vreo 6 milioane), nu le poate ajunge producția propietăților lor; căci, pe de o parte, nevoile traiului și dările au sporit și sporesc mereu; iar pe de alta, pămînturile lor s’au micșorat și se micșorează necontenit, trecînd în fragmente la copii prin moștenire după dreptul comun, – alienarea fiind proibită prin lege și fiind permis numai schimbul prin compensare dela țăran la țăran, – și se fragmentează în porțiuni așa de mici pînă înfine, încît ar mai putea servi doară la o rafinată cultură intensivă – un fel de muncă imposibilă aci din cauza deprinderilor străvechi, lipsei de inteligență specială și de răbdare, ignoranței metoadelor pentru așa cultură savantă, și din cauza lipsei de capital și de credit. Pe de altă parte, propietatea mare și cea mijlocie nu au forțe pentru cultura lor extensivă decît brațele țăranilor. Aceștia solicită porțiuni de pămînt pentru a munci și produc cît mai mult, după putere. Ei plătesc pentru porțiunile arendate, ori în bani și ‘n muncă, ca în Moldova, după obiceiul locului; ori în natură, ca în Muntenia. În cazul acesta, țăranul muncește pămîntul , iar produsul se împarte cu proprietarul mare, după cum s’a prevăzut în anume învoială, întărită prin autoritatea comunală. Țăranul mai este silit la această învoială și prin faptul că proprietatea mică nu are de loc pășune pentru vitele lui; pășunea o stăpînește exclusiv propietarul mare. Învoelile agricole, deși sînt obligațiuni de natură civilă, sînt executate, la nevoie, de către autorități, manu militari, ca și așa numita în dreptul penal “muncă silnică”. (Constrîngerea corporală s’a desființat în 1881 prin legea modificatoare a barbarei legi anterioare. De drept nu mai există; dar de fapt se aplică înainte. Acesta este un adevăr ce nimini nu l-ar putea tăgădui, tot așa precum niciun țăran n’ar îndrăsni să se prevaleze de desființarea constrîngerii corporale prin lege, știind bine că atunci s’ar expune la pedepse corporale, desființate și mai de mult, prin Constituția din 1866).
Aceasta este generalitatea… Mai este însă, din nenorocire, și o altă generalitate. Dintre propietarii mari și chiar dintre cei mijlocii, foarte puțini își cultivă singuri domeniile; cei mai mulți, foarte mulți, și le arendează în bloc la cine dă mai mult. Particularii fac arendările pe cale de contract între particulari; iar Statul și fundațiunile, pe cale de licitație publică, potrivit legii Contabilității Statului; numai domeniile Coroanei sunt administrate de a dreptul, fără amestec de arendași în bloc. Cu oarecare capital dar și cu potrivit credit, oricine poate concura la acapararea moșiilor mari și mijlocii. În Moldova trebuește mai mult, deoarece, după obiceiul locului, pămînturile se subtarendează la țărani pe bani și muncă, și arendașul mare are nevoe de vite, care, mașini, etc.; în Muntenia, trebuește mult mai puțin: aici ai luat moșia, plătești o rată de arendă, ai cîțiva bani pentru sămînță și pentru avansuri ca împrumut țăranilor nevoiași; după aceea, rearendezi aproape tot în porțiuni la țărani. Aceștia lucrează din primăvară pînă în toamnă, din revărsatul zorilor și pînă în răsăritul stelelor; iar toamna, potrivit învoelii, țăranul îi cară întîiu arendașului partea acestuia la hambar sau la gară, și numai în urmă are voe să-și ridice și el partea ce i se mai cuvine și lui.
Să nu uităm a spune că țăranii nevoiași, peste iarnă, cînd nu au de lucru și nu pot produce în genere nimica, avînd nevoe de bani, fac împrumuturi, cu camătă, mai mult sau mai puțin infamă, tot dela arendași, rămînînd a se răfui la socoteala din toamna viitoare. Adesea țăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămași datori pe anul următor. Și iar vine o iarnă aspră peste tristele și umilele lor vetre, și iar rugăminți cu căciula’n mînă pentru un nou împrumut… Și așa mai departe… Concurența arendașilor a ridiat și rdică necontenit prețul arenzilor, lucru ce convine propietarilor, și din aceasta, firește, crescînda îngreunare, pentru mulțimea plugarilor, a condițiilor de subarendare. Așa dar, avem următoarea formulă strictă: coarda îndrăsnelii la concurență din partea arendașilor mari se’ntinde pe măsura supunerii la învoeli din partea arendașilor mici, a plugarilor. Ei ! aci stă rădăcina răului; aci stă ascunsă cauza actualei stări de lucruri – coarda s’a întins peste măsură. Și răul mai are și alte rădăcini cum vom arăta îndată…

Să notăm în treacăt că marea majoritate a arendașilor mari este compusă din străini, – în Moldova, evrei; în Muntenia, greci, bulgari, albaneji și puțini romîni ardeleni supuși unguri, – în genere, afară de rare excepțiuni onorabile, oameni de joasă extracțiune, aspri la cîștig, fără sentimente omenoase și lipsiți de orce elementară educațiune. Cruzimea interesului, comună lumii, se mai înăsprește aici prin lipsa de solidaritate națională, prin nesocotirea tradițiilor și opiniei publice, prin îndrăsneala ce o dau pe o parte coruptibilitatea administrației publice, pe de alta protecția or a pavilionului străin, or a cine știe cărei puternice Alianțe universale, și printr’un manifest dispreț brutal față de țăranul incult, umilit și îndelung-răbdător. Ce a rezultat din această sistemă ? Iată: 1. Scăpătarea atîtor proprietari mari, cari și-au sporit cheltuielile pe măsura creșterilor arenzilor, înnecîndu-se în risipe de lux din ce în ce mai exagerate pe speranța unei continue progresiuni a veniturilor; 2. Prosperitatea fenomenală a clasei arendașilor mari și, pe lîngă asta, avîntul prodigios al băncilor și institutelor de credit, din cale afară disproporționat cu o țară agricolă; și 3. Mizeria țăranilor. Trebuia să fie așa. Din stoarcerea forțelor acestora din urmă a resultat și luxul nechibzuit al proprietarilor, și înavuțirea nemăsurată a arendașilor, și cîștigurile enorme ale Băncilor, și bacșișurile administrației publice și, mai încă, ridicarea mereu crescîndă a veniturilor Statului.
Pe de-asupra acestei realități, ia să vedem acum ce politică, ce administrație, ce cultură intelectuală se fac în acest Stat. Partidele politice, în înțelesul european al cuvîntului, adică întemeiate pe tradițiune, pe interese vechi sau noue de clasă și prin urmare pe programe de principii și idei, nu există în Romînia. Cele două așa numite partide istorice care alternează la putere, nu sînt, în realitate decît două mari facțiuni, avînd fiecare, nu partizani, ci clientelă. Capii facțiunilor sînt mai mult sau mai puțin ambițioși politicieni. Firește că nu punem la îndoială nici patriotismul, nici curatele lor intențiuni: “toți, toți, cum zice Antonius, sînt bărbați onorabili !Iar clientela este plebea incapabilă de muncă și ne-avînd ce munci, negustorași și precupeți de mahalale scăpătați, mici primejdioși agitatori ai satelor și împrejurimilor orașelor, agenți electorali bătăuși; apoi productul ibrid al școalelor de toate gradele, intelectualii semiculți, avocați și avocăței, profesori, dascăli și dăscălași, popi libercugetători și răspopiți, învățători analfabeți – toți teoreticieni de berărie; – după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili. (Comerțul e cea mai mare parte în mîinile străinilor: în Moldova, evrei; în Muntenia, greci, bulgari, albaneji, romîni supuși unguri, toți străini fără drepturi politice, nici comunale.)
După Constituția și Legea electorală în vigoare, reprezentația națională este aproape 70% produsul acestor elemente; 30%, fiind date de propietarii mari și mijlocii și cîțiva dintre comercianți și puțini industriași romîni. Imensa clasă a țăranilor nu are, propriu vorbind, niciun reprezentant natural al intereselor ei în Camere; deși această imensă clasă ar avea după lege dreptul să trimită (ca al III colegiu electoral) din toată țara cam 20% din membrii Camerei deputaților. Dar colegiul III votează prin delegațiune, iar delegații sînt recrutați tot din plebea de care vorbim mai sus și impuși, fără putință de împotrivire, maselor țărănești.
Astfel dar, Camerele sînt în marea lor majoritate reprezentantele intelectualilor și ale plebei orașelor. Pe lîngă agricultură deci, trebue să’nflorească în Romînia și o vastă industrie, industria politică, și, ca orce industrie bine și inteligent desvoltată, trebue să prospereze.
Administrația e compusă din două mari armate. Una stă la putere și se hrănește; alta așteaptă flămînzind în opoziție. Cînd cei hrăniți au devenit impotenți prin nutrire excesivă, iar cei flămînzi au ajuns la completă famină, încep tulburările de stradă… Plebea, clienții, cu studenții universitari și școlarii din licee, conduși uneori de profesori universitari, cer numaidecît răsturnarea guvernului. Facțiunea de la putere, supranutrită, este incapabilă a mai ține pept torentului popular, adică facțiunii răsbite de foame; iar Regele, gelos de reputația europeană de liniște și ordine a Statului său, este silit să congedieze, avec force compliments, cabinetul, care avea aproape unanimități în Parlament, pentru a însărcina pe capul opoziției cu formarea unui nou cabinet, cu disolvarea Parlamentului și a tuturor consiliilor județene, urbane și rurale, cu convocarea colegiilor electorale pentru constituirea unui nou Parlament și unor noi consilii, – care toate, după bunele obiceiuri consacrate, sînt firește aproape unanime partizane ale noului guvern.
Care va să zică, în loc să derive guvernul din majoritatea reprezentației naționale, derivă unanimitatea acesteia de la guvern. Și asta se întîmplă, regulat, în cazul cel mai bun, din trei în trei ani; adică cu un an mai puțin decît o legislatură întreagă… A căzut un guvern și a venit altul, îndată, toată administrația țării, și cea de Stat, și cea de județ, și cea comunală -de la prefecți și secretari generali de ministere, pînă la cel din urmă agent de poliție și pînă la moașa de mahala – se înlocuește,… pentru mai mare expeditivitate chiar pe cale telegrafică. O clientelă pleacă, alta vine; flămînzii trec la masă, sătuii la penitență. Și asta așa mereu și pe rînd din trei în trei ani, ba și mai des uneori.
De la o administrație astfel recrutată și constituită pe termene provizorii, se înțelege că numai seriozitate și scrupuluri nu se pot pretinde. Toți oamenii de afaceri, începînd de la arendașul care plătește milioane arendă și sfîrșind cu micul precupeț, care învîrtește în mizerele-i daraveri abia cîțiva lei, sînt rançonnés, în proporție, de către acești baroni feudali mari și mici, cari se numesc agenții administrației Statului romîn. Și oamenilor de afaceri asta trebue să le convină; în așa stare de lucruri, numai astfel pot exploata fără nicio sfiială- poate nedreptăți mare pe mic, poate înșela mic pe mare, – puțini reducînd în mizerie pe mulți. Rar, din cînd în cînd, ca pentru paradă de lux, se aruncă un homme á la mer – cine știe ce nenorocit agent care, lipsit de cel mai elementar tact, a făcut prea brutal o flagrantă delapidare sau s’a lăsat prea stîngăcește mituit. Încolo, sistema lucrează fără supărare pe toată linia, afară de netăgăduite rare excepții onorabile. De aceea, cu un zîmbet plin de amărăciune, Romînul numește țara lui patria bacșișului și hatîrului. Cu așa parlamente se fac legi peste legi – cu așa administrație se aplică. Justiția ?… Judecătorii de pace și membrii tribunalelor de primă instanță, afară de prezidenți, sînt amovibili, ca și agenții și funcționarii ordinari. În justiție, poporul n’are încredere; ea are, astfel, autoritate, dar nu și prestigiu; și între această justiție fără prestigiu și poporul sceptic, se resfață formidabila și excesiv numeroasa clasă a avocaților – cea mai prosperă în Romînia după a arendașilor mari. Avocații constituiesc grosul intelectualilor; clasa lor este pepiniera cea mare a bărbaților de Stat. Să vedem acuma cum se fac în Statul romîn educația și cultura publică, în ce scop se fac și ce rezultate dau.
Toate școalele, de la cele populare pînă la Universități – școale primare, secundare, profesionale, agricole, comerciale, de popi, de moașe, de muzică, de alte arte, facultăți de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puțin d’emblée absolvenților lor drepturi la dignități și funcțiuni publice. Astfel școala romînă, în loc de la fi un mijloc de educațiune și cultură a poporului și a claselor dirigente, devine un canal de scurgere al poftelor de întîietate între cetățenii, de eftină parvenire, de scutire de îndatoriri, de sporire de drepturi și privilegii. Și din ce în ce, din gradul cel mai de jos pînă la cel de sus, școalele sînt niște fabrici de funcționari, de salariați publici și de avocați – o pletoră de semidocți, fără caractere, fără omenie, adevărați cavaleri de industrie intelectuală, cărora le trebuesc numai decît onoruri cît de multe fără nuciun merit și cîștig cît de mare fără multă osteneală.
Aceste fabrici alimentează oligarchia publică ce stăpînește exclusiv țara romînească. Din aceste fabrici ese și se premenește și crește, în oarba luptă de concurență pentru repurtarea rangurilor, distincțiunilor și profiturilor, oligarchia de aventură. An cu an apar proaspeți pe arena publică, în poze teatrale, teoreticienii, reformatorii și patrioții, placizii făuritori de sisteme noue, instigatorii exaltați, șoviniști, naționaliști, iredentiști, antisemiți, xenofagi, călărind pe întrecute fiecare pe calul său de bătaie, spre uimirea naivei trîndavei plebe, servanta oligarchiei. Familiile sîrmane din plebea orășenească, lipsite de orce mijloace de producție, trăind din mică precupeție, or din slujbe sau slujbușoare, or din cîrciumăritul de mahala, ori din meserii mai puțin ușor de mărturisit – toate aspiră, grație școalelor naționale, să-și vadă copiii cît mai degrabă, după vîrsta majoratului, în cel mai rău caz funcționari; în cel mai bun, măcar deputați ministeriabili, dacă nu chiar miniștri…. Și, ca la cele mai absurde loterii, și aci, nu toate iluziile sînt amăgite.
Așa se recrutează oligarchia care stăpînește țara romînească. Nu este o oligarchie măcar statornică, de tradiție istorică, de bravură, de obligațiuni morale, de nobilitate, ori de merite; este o oligarchie mutabilă, de perpetuă premeneală, accesibilă oricui prin nemereală, prin loterie, prin aventură. Îndrăzneală multă, lipsă de orce scrupuluri, renunțare la demnitate personală, la onoarea familiei, infamie chiar, dacă trebue, și puțintel noroc – și cariera strălucită e gata. Așa se face concurența; așa se parvine; așa se intră în rangurile nobiliare ale oligarchiei romîne. Astfel dar, nuciun salt social dela o generație la alta, oricît de enorm, nu este exclus. Dintr’un fiu de țîrcovnic ese un bărbat de Stat care umple lumea cu personalitatea sa marcantă; dintr’un fiu de familie istorică, mari boeri pînă eri, ese un escroc, care moare victima vițiului, cînd a scăpat de pușcărie, grație intervenției rudelor influente; dintr’un copil de cîrciumăraș, un avocat ilustru, care, în cîțiva ani, din sărac lipit, ajunge milionar; dintr’un fiu al unui ministru remarcabil, un mititel agitator, trepăduș electoral, la solda unui ambițios politic deja ajuns la culme, fost odinioară fecior în casă la casa răposatului ministru.
Asta, în țara romînească, se numește cu tot seriosul sistemă democratică… Și oligarchia asta, semicultă sau, în cel mai bun caz fals-cultă, pe cît de incapabilă de producție utilă or de gîndire, pe atît de lacomă la cîștiguri și onoruri, își arogă puterea întreagă a Statului: cu o crudă și revoltătoare neobrăzare, ea tăgăduiește țăranilor (imensei mase, supusă și
cuminte producătoare a avuției naționale), sub pretextul ignoranței și lipsei lor de maturitate politică, orce drept de amestec, fie măcar pur consultativ, la cîrmuirea intereselor lor, la dirijarea destinelor lor. Împărțită în două bande, ce se numesc cu pretenție “istorice”- liberal și conservator, – bande mai nesocotite decît niște seminții barbare în trecere, fără respect de lege, fără milă de omenire, fără frică de Dumnezeu , – această oligarchie legiferează, administrează, calcă astăzi legile pe care le-a făcut eri, preface mîine legile făcute azi, ca poimîine să le calce și pe acelea, fără spirit de continuitate și fără altă sistemă decît numai împăcarea momentană a exclusivelor ei interese, pentru perpetuarea sacrei organizațiuni numite aci democratice.
Se ‘nțelege dela sine că tot ce spunem și aci privește generalitatea; firește, între politicienii romîni și în rîndurile profesiunilor liberale, se găsesc și mulți oameni de inimă, de caracter și de ispravă; ei văd și deplîng, ca și noi, răul patriei; dar, perduți în mulțimea celor răi n’au puterea să răstoarne blestemata sistemă, în care sînt ținuți captivi, cu zălogirea intereselor lor vitale…
Iată ce se petrece d’asupra; ceea ce se petrece de-desubt am spus, și lumea uimită asistă la prăpăstiosul faliment al oligarchiei de strînsură din Romînia, la catastrofa care era inevitabilă. [...]


Nota noastra:
Iata avantajele progresului…” (Catavencu, in finalul “Scrisorii pierdute”, vezi ultimul video, mai jos)
Primul articol al lui Caragiale (din ianuarie 1900) arata cat de mult luase amploare secularizarea – cel putin in orasele Tarii Romanesti. Bisericile parasite, saracite, credinta dispretuita, in numele modernizarii, progresului si emanciparii. Rezultatul? Societatea caricaturala reprezentata de IL Caragiale in piesele sale de teatru, printr-o satira sociala crunta.
Problema este ca aceasta societate caricaturala nu putea produce numai comedii. A provocat cea mai socanta tragedie sociala din Europa inceputului de sec. XX: rascoala taraneasca de la 1907, rascoala intr-un timp cand aceste fenomene pareau pentru totdeauna istorie. Portretul necrutator pe care Caragiale il face societatii romanesti ”bune” de la 1907, in al doilea text, este rezumat de formula cuprinzatoare a oligarhiei de aventura. Oligarhia care, si atunci ca si astazi, dupa exact un secol, pretindea ca modernizeaza si europenizeaza Romania.
Sunt unii nepriceputi sau stramti la minte (luand ingustimea drept “emancipare” si gandire critica) care cred ca IL Caragiale s-a auto-exilat la Berlin pentru ca nu mai suporta moravurile “romanesti”, “balcanice”. Adevarul este ca dramaturgul a fugit din cauza unor instrainati de popor si de legea parintilor lor.
“Curat constitutional… Muzica!








Legaturi:
*
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #282  
Old 02-01-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default

Tratatul european, “OPTIUNEA SEVERA” a lui Traian Basescu: o “bataie de joc”. UE = SPATIUL VITAL pentru Germania + SFARSITUL DEMOCRATIEI SI AL STATULUI NATIONAL



Presedintele Traian Basescu a facut cateva scurte declaratii dupa Consiliul European informal de la Bruxelles. Astfel, seful statului spune ca Tratatul intra in vigoare in 2013, iar adoptarea lui de catra tara noastra presupune modificarea Constitutiei pe anumite capitole. Daca insa Tratatul este ratificat de 12 state el poate intra mai repede in vigoare ceea ce pune Romania, ca tara care nu este membra a zonei euro, in fata a doua optiuni: sa intre cu o parte din tratat sau cu tot tratatul.

“Vreau sa cred ca Romania va fi una dintre aceste 12 tari… Optiunea mea, chiar daca este severa, este sa adoptam toate capitolele tratatului, inclusiv cele care vizeaza politicile fiscale, aplicabile intr-un mod inteligent; ne vor consolida“, a declarat presedintele.
  • Avem ragazul de a modifica Constitutia pana la sfarsitul lui 2013, pentru ca tratatul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013.
  • De asemenea, tratatul intra in vigoare in momentul in care este ratificat de 12 state.
  • In momentul de fata, 25 de state au anuntat ca intentioneaza sa semneze tratatul pe 1 martie.
Alte declaratii ale presedintelui
  • Un lucru extrem de pozitiv este ca s–a finalizat practic negocierea tratatului privind stabilitatea, coordonarea si convergenta in UE si monetara
  • Un al doilea document important, care devine un document politic ce trebuie transpus in concluziile urmatorului Consiliu este legat de declaratia politica legata de stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca, in special in randul tinerilor
  • Obiectivul Romaniei a fost o participare mai ampla in calitate de semnatar al tratatului la summit-urile zonei euro.
  • Ceea ce s-a stabilit reprezinta un compromis, dar un compromis acceptabil din punctul nostru de vedere si anume: statele
  • V. Orban si T. Basescu, doi dictatori in devenire, cu voie de la Stapanirea eurocpeana: unul sfideaza Imperiul, celalalt sfideaza amarastenii din tara

    non-euro, dar semnatare ale tratatului, participa la summit-urile zonei euro ori de cate ori se discuta probleme de interes general pt piata unica, legate de competitivitate sau de eventuale modificari strategice in zona euro.
  • Mai mult decat atat, s-a stabilit ca zona euro va avea minim doua intalniri pe an si cel putin la una participa toti semnatarii tratatului daca in cea de-a doua, spre exemplu, nu s-ar discuta chestiuni care vizeaza piata unica, competitivitatea s.a.m.d, adica acele reuniuni in care se discuta strict probleme euro. Eu cred ca s-a obtinut un compromis convenabil atat statelor din zona euro, cat si statelor semnatare.
  • De asemenea, tratatul intra in vigoare in momentul in care este ratificat de 12 state.
  • In momentul de fata, 25 de state au anuntat ca intentioneaza sa semneze tratatul pe 1 martie.
  • Tratatul stabileste si conditiile de deficit structural, dar, in urma dezbaterilor de astazi, si noi am fost printre cei care au sustinut ca in tratat sa fie inclusa si obligatia de respectare a nivelului maxim de indatorare prevazut de Acordul de la Maastrich. Cu mecanismele care se vor declansa automat, dar astazi nu am stabilit cum va functiona acest mecanism, este sarcina eurogrupului.
  • A mai ramas de clarificat la nivel national modul de introducere in Constitutie a obligatiei de a respecta deficitul structural de maxim de – 0,5% din PIB.
  • As face o referire si la avanatajele pe care le avem din punctul de vedere al tratatului. In primul rand, ceea ce cere tratatul, noi am declansat ca proces de diminuare a deficitelor din 2010. Este adevarat, prin masuri care au afectat consistent populatia, dar care ne-au adus intr-o situatie de stabilitate si de crestere economica in acest an. Stiu ca va trebui sa avem in vedere solutii pentru ca nivelul de trai al populatiei sa fie ajustat pozitiv, dar deocamdata ne-am atins obiectivul principal, acela de a redobandi stabilitate si masurile pe care le-am luat sunt masuri pe care abia acum multe state trebuie sa le aplice. [...]
Preşedintele Traian Băsescu a primit marţi, la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, prilej cu care şeful statului a subliniat că au fost introduse în interiorul UE reguli apropiate de cele ale FMI.
“Vă mulţumesc foarte mult pentru întâlnire. Doar ce m-am întors de la Bruxelles (de la lucrările Consiliului European informal – n.r.), unde semnalele sunt pozitive. Am dus acordul nostru la sfârşit. Cel mai probabil imaginea UE şi a zonei euro va fi upgradată de către investitori, având în vedere că am introdus nişte reguli în interiorul UE care sunt foarte apropiate de regulile FMI“, a spus Băsescu, în debutul întrevederii cu delegaţia FMI, CE şi BM. Seful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a evidenţiat faptul că prin angajamentul României de a aplica în interiorul UE reguli economice şi mai stricte, ţara noastră va reuşi să trimită semnale pozitive în întreaga lume. [...]
Liderii europeni au convenit luni asupra unui fond de salvare permanent pentru zona, 25 din cele 27 de state ale UE au sprijinit propunerea Germaniei pentru o disciplina bugetara mai stricte, dar au luptat sa impace austeritate fiscala cu cresterea economica. Lideri au convenit ca 500 de miliarde de euro alocate Mecanismului European de Stabilitate va intra in vigoare in luna iulie, cu un an mai devreme decat a fost planificat, pentru a sprijini statele puternic indatorate. [...]
Se dau două declarații:
1) Traian Băsescu: “Sunt comandant de navă şi nu am ratat niciodată destinaţia. Nu o voi rata nici cu România.
2) Jeffrey Franks: “România este o navă care a ieşit din furtună, dar în depărtare se vede o nouă furtună.”
Răspundeți la întrebarea: este furtuna destinația pe care nu o va rata România?
Măsurile adoptate în timpul summitului din 30 ianuarie – tratatul de stabilitate și planul de creștere economică – servesc, în cel mai bun caz, la atenuarea greșelilor comise de un an și jumătate, consideră editorialistul Xavier Vidal-Folch. În cel mai rău caz, ele arată impostura. [...] Să zicem că Tratatul este necesar pentru a asigura disciplina țărilor din zona euro, și, să schițeze, sau să deschidă drumul, pentru mecanisme care să favorizeze creșterea. E mult spus: Parlamentul European “își exprimă îndoielile referitoare la nevoia” acordului (hotărâre din 18 ianuarie) iar bunul Wolfgang Munchau (Financial Times din 30 ianuarie) le multiplică: “Nu este necesar”, pentru că dispozițiile sale ar putea să se stabilească pe cale legislativă normală și pentru că “va stimula” politicile recesive, prea restrictive.
Să zicem că nu au dreptate și că este bun un Tratat care să fie conform cu pomposul său titlu: “de Stabilitate, Coordonare și Guvernare în Uniunea economică și monetară”. Ei bine, textul răspunde doar la ideea de “stabilitate”, de disciplină bugetară. Restul titlului este în plus.
Trebuie să repetăm până la sațietate că doar articolul 9 (din cele 16 existente) cere “promovarea creșterii economice”. Și dispune ca semnatarii “să adopte acțiuni și măsuri necesare” pentru acesta. Dar continuă fără a concretiza niciuna. Continuă fără să aibă caracter obligatoriu. Continuă fără prevederea de amenzi pentru cel care nu o va face. Continuă fără a amenința cu trimiterea la Tribunalul de la Luxemburg a celui care nu îndeplinește aceste cereri.
Și, în schimb, toate acestea sunt stipulate la milimetru împotriva celui care nu își îndeplinește mandatul de reducere a deficitului. În această lipsă de simetrie rezidă bătaia de joc. În faptul că se vinde produsul ca instrument pentru a impulsiona cei doi poli ai politicii economice și se dezvoltă doar unul. Dar mai e ceva. Cea de-a cincea versiune a textului, cea care a ajuns la reuniune, este și mai întortocheată decât cea anterioară. Schimbările [noi] sunt esențiale nu datorită conținutului, ci pentru că bizantinismul lor arată cum cei care au inspirat și au redactat textul au luat-o razna: combat iluzorii mori de vânt (cele mai ascunse căi de a depăși deficitul și de a evita sancțiunile) preum niște Doni Quijote nebuni. [...]
Bine ați venit în Șomajia, noul stat membru al UE!


În Uniunea Europeană există în acest moment 25 de milioane de şomeri, o populaţie echivalentă cu a unei ţări mari din UE, situată undeva între Polonia şi România. A şasea “ţară” din UE, “Şomajia” este populată în proporţie covârşitoare cu tineri cuprinşi între 18 şi 24 de ani”, arată România liberă, la o zi după Consiliul European de la Bruxelles.Toate datele venite de la FMI arată că lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească având în vedere că economia europeană s-a oprit şi alunecă înapoi în recesiune”, scrie cotidianul bucureștean. În acest context, jurnalul constată cu regret că a fost “al 16-lea şi, pentru prima oară în peste doi ani, şefii de stat sau de guvern ai ceor 27 au discutat despre reluarea creşterii economice şi stimularea creării de locuri de muncă. Şansele sunt ca şi acest summit să producă aceleaşi rezultate ca şi cele anterioare”.

Guvernul german a propus săptămâna trecută numirea unui comisar European care să suplinească/supervizeze guvernul Greciei. Chiar dacă în formularea sa propunerea germană apare ca extremă, ea nu este lipsită de rezonabilitate. Conform propunerii germane acest comisar ar avea putere de decizie în privinţa bugetului naţional grec şi a politicilor de impozitare. Având în vedere că Banca Centrală Europeană controlează deja moneda Greciei, euro, această măsură ar transfera în mod efectiv controlul guvernului grec la Uniunea Europeană, fiindcă oricine controlează cheltuielile guvernului unei ţări, cotele de impozitare şi politicile monetare controlează efectiv respectiva ţară. Propunearea germană ar suspenda prin urmare suveranitatea Greciei precum şi exerciţiul democratic în schimbul ajutorului financiar acordat.

Deşi Comisia Europeană a respins propunerea, ideea nu e nici pe departe moartă, deoarece este o consecinţă logică a situaţiei existente. Grecii se află într-o criză financiară care a adus Grecia în incapacitate de plată a datoriei în care este Atena angajată. Opţiunile pe care le au în faţă sunt fie să urmeze procesul financiar standard sau să negocieze o înţelegere cu creditorii. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană sunt cele care conduc aceste negocieri.
Orice fel de înţelegere va avea trei părţi. Prima un acord al creditorilor de a anula o parte din datorie. A doua ajutorul finaciar primit dela FMI şi Uninea Europeană pentru plata datoriei rămase. A trei acordul guvernului Greciei de a reduce cheltuielile guvernamentale şi de a mari taxele şi impozitele astfel încât să evite orice datorie suplimentară viitoare şi să poata plăti măcar parţial datoria.
Falimentul şi Statul Naţional

Germanii nu au încredere că grecii vor onora orice fel de înţelegere, ceeace este perfect de înţeles dat fiind că grecii nu au reuşit să implementeze nicio înţelegere anterioară. Dată fiind această neîncredere, Germania a propus suspendarea suveranităţii Greciei prin transferul controlului către un for european. Aceasta ar fi o procedură perfect normală daca Grecia ar fi o corporaţie sau o persoană fizică. În asemena cazuri, după faliment sau restructurarea creditelor, este nominalizată o persoană care să asigure pe viitor o anumită prudenţă a corporaţiei sau individului.
Dar un stat naţiune este altceva. El se bazează pe două premise. Prima că naţiunea reprezintă o comunitate unică şi legitimă ai cărei membri au în comun o serie de interese şi valori. A doua că statul se formează din voinţa poporului şi doar această voinţă are dreptul de a influenţa acţiunile statului. Nu există nicio îndoială că pentru Europa principiul auto-determinării naţionale este o valoare moral fundamentală. Nu există nicio îndoială că Grecia este o naţiune şi că guvernul ei, conform acestui principiu, este reprezentativ şi răspunde în faţa poporului grec.
Germanii propun, aşadar, ca Grecia, un stat suveran, să-şi transfere dreptul la auto-determinare unui supraveghetor. Germanii susţin că, dat fiind eşecul statului grec, şi implicit al populaţiei greceşti, creditorii au şi puterea şi dreptul moral de a suspenda principiul auto-determinării naţionale.
Ţinând cont de faptul că acest argument este enunţat în Europa, avem de a face cu o concepţie foarte radicală şi e important să înţelegem cum s-a ajuns până aici.
Implicarea Germaniei în Criza Datoriilor

Au existat două cauze. Prima cauză a fost democraţia greacă care, ca multe alte democraţii, a cerut de la stat beneficii pentru populaţie şi politicienii care doreau să fie aleşi trebuiau să garanteze aceste beneficii. Ca urmare, a existat o presiune inerentă ca sistemul să cheltuie excesiv. A doua cauză este legată de statutul Germaniei ca al doilea cel mai mare exportator mondial. Aproximativ 40% din produsul intern brut al germaniei provine din exporturi, un procent mare către Uniunea Europeană. Cu toate discuţiile iniţiate de Germania privitor la prudenţa şi grija fiscală, Germania are un interes evident în a facilita consumul şi a încuraja cererea pentru exporturile ei în Europa.
Drept urmare germanii au făcut uz de instituţii şi practici ale Uniunii Europene în scopul susţinerii cererii pentru produsele lor.
Prin unificarea monedei germanii au facilitat accesarea de către alte state a unor credite a căror mărime nu era în conformitate cu posibilităţile lor. În acest sens, Gemania a încurajat cererea pentru exporturile sale facilitând practici de împrumut iresponsabile pe teritoriul Europei. Nu e cunoscut în totalitate gradul în care Germania prin acţiunile ei a încurajat asemenea practici imprudente – datorită faptului că producţia industrială germană depăşeşte cu mult cererea de pe piaţa internă, şi astfel cererea de pe piaţa externă devine hotărâtoare pentru prosperitatea economică a Germaniei.
Adevărata austeritate din interiorul Uniunii Europene ar fi fost dezastruoasă pentru economia germană, pentru că o scădere a consumului ar fi condus automat la reducerea exporturilor. Chiar daca cererea de pe piaţa Greciei reprezintă un procent redus din aceste exporturi, Grecia face parte dintr-un sistem mai amplu – şi funcţionarea sistemului este în interesul strategic al Germaniei. Germanii acuză faptul că grecii şi-au înşelat creditorii şi Uniunea Europeană. O explicaţie mai completă ar cuprinde şi faptul că Germania a închis ochii cu bună ştiinţă. Deşi Grecia este un caz la extremă, interesul global al Germaniei este să menţină cererea de produse în Europa – şi astfel să evite austeritatea prudentă – cât mai mult timp posibil.
Germania a fost cu siguranţă complice în pacticile de împrumut care au condus la dezastrul Greciei. E adevărat că grecii au ascuns parţial adevărul privind economia Greciei, dar chiar şi aşa, cererea Germaniei de a suspenda auto-determinarea naţională a Geciei este deosebit de dură.
Într-un sens, propunerea germană doar evidenţiază o realitate existentă dintotdeauna. Pentru ca Grecia să obţină restructurarea creditului trebuie să impună măsuri semnificative de austeritate, lucru cu care Atena a fost de acord. Germania doreşte acum un comisar care să garanteze că guvernul grec îşi va îndeplini promisiunea. În acest proces, criza va afecta democraţia Greciei transferând elemente fundamentale ale suveranităţii greceşti în mâinile comisarilor interesaţi în primul rând în returnarea împrumutului şi nu în interesele naţionale ale Greciei.
Cum se văd lucrurile de la Atena

Grecii au două posibilităţi. Ori să accepte responsabilitatea pentru datoriile făcute şi condiţiile negociate şi să accepte constrângerile bugetare şi impozitele impuse fie de un comisar sau de o structură mai puţin formală. Sau să accepte procedura standard pentru toate datoriile lor. Aşa cum ştim din experienţa corporatistă, falimentul a devenit o opţiune strategică respectabilă. Prin urmare grecii ar trebui să ia în considerare şi consecinţele incapacităţii de plată.
Falimentul s-ar putea sa-i expulzeze pe greci de pe pieţele financiare. Dar şi dacă nu declară falimentul, vor putea fi prezenţi pe acele pieţe doar în cele mai constrângătoare condiţii şi mai ales spre beneficiul creditorilor în primul rând. În plus, aşa cum au constatat multe corporaţii, împrumuturile sunt mult mai facile după declararea incapacităţiide plată, deoarece deschide drumul unor noi împrumuturi post-faliment. Nu e sigur că nimeni nu ar fi dispus să împrumute Grecia după faliment. De fapt Grecia a recunoscut incapacitatea de plată de mai multe ori şi a reuşit din nou să contracteze împrumuturi internaţionale.
Mai important însă falimentul i-ar permite Greciei să evite o criză politică internă prin renunţarea la suveranitatea ei naţională. În mare parte criza politică din Grecia provine din antipatia populaţiei faţă de politica de austeritate. Dar pe de altă parte, Gecia nu vrea să-şi piardă independenţa naţională, ceeace ar deveni o problemă majoră în urma acceptării propunerii germane. De-a lungul istoriei grecii şi-au pierdut independenţa în faţa romanilor, a otomanilor şi mai recent a naziştilor. Ocupaţia germană brutală încă mai rezidă în memoria Greciei. Ideea de auto-determinare nu este prin urmare un concept abstract pentru greci. Pierdere acesteia însoţită de un regim de austeritate ar crea o criză internă în care statul grec ar fi perceput ca un duşman economic şi politic al interesului naţional grec, alături de comisar sau orice alt for de supraveghere. Rezultatul politic ar putea fi exploziv.
Nu este clar dacă grecii vor refuza falimentul. Preţul evident de plătit – acela de a fi forţaţi să folosească moneda naţională în locul monedei euro – de fapt le-ar întări suveranitatea naţională. Grecii vor avea de suferit din puct de vedere economic dacă vor continua cu moneda euro, dar vor suferi şi dacă vor renunţa la ea; consecinţele politice ale pierderii suveranităţii în contextul unor asemenea greutăţi economice ar putea sa-i copleşească pe greci. Falimentul, deşi dureros, ar putea fi mai puţin dureros decât cealaltă alternativă.
Dilema Germană

Germanii sunt prinşi într-o dilemă. Pe de o parte Germania este ultima ţară din Europa care să-şi permită un regim de austeritate în ţările aflate în dificultate şi în declin economic. Pe de alta, nu poate pur şi simplu tolera indiferenţa în stil grecesc faţă de prudenţa fiscală. Germania trebuie să aibă o soluţie structurată care să-i asigure menţinerea cererii în ţări precum Spania şi Italia; germanii trebuie să arate foarte clar care sunt consecinţele nerespectării procedurilor de urmate în privinţa datoriilor, făra declarea incapacităţii de plată. Şi mai ales germanii trebuie să menţină Uniunea Europeană pentru a beneficia de zonă liberă de comerţ. Se constată deci o tensiune inerentă între a păstra sistemul şi a impune disciplina.
Germania a decis să dea Grecia drept exemplu. Publicul german a înghiţit în mare parte discursul Berlinului cu privire la duplicitatea Greciei şi inocenţa Germaniei. Cancelarul german Angela Merkel a aranjat discursul în aşa fel încât a reuşit acest lucru. Măsura în care publicul german este conştient de complexităţile sau de consecinţele pentru el a unei austerităţi generalizate e mai puţin clară. Merkel trebuie să dea un răspuns satisfăcător unui public german care pune sub semnul întrebării cauţiunea şi vede Grecia ca pe o ţară pur şi simplu iresponsabilă. Capitularea Greciei este pentru ea o chestiune de politică internă.
Implicarea Germaniei în problema suveranităţii a ridicat miza crizei financiare în mod dramatic. Chiar dacă germanii renunţă la cererea lor, populaţiei Greciei i s-a reamintit că în joc este democraţia greacă. Chiar dacă Grecia a făcut împrumuturi iresponsabile, dacă preţul de plătit este renunţarea la suveranitate în faţa unui comisar care nu a fost ales, acest preţ nu va fi doar un atac la principiile Greciei, ci ar aduce şi Europa în pragul unei alte crize.
Această criză ar fi una politică, aşa cum a fost şi este de altfel şi cea prezentă. În contextul noii crize datoria statelor suverane ar deveni o ameninţare la independenţa si suveranitatea naţionlă. Dacă ai prea mari datorii şi creditorii nu au încredere în tine, pierzi dreptul la auto-determinare în cele mai importante aspecte. Dat fiind faptul că Germania a constituit coşmarul istoric pentru cea mai mare parte a Europei şi că Germania promovează acest curent, rezultatul va fi exploziv. Ar putea fi chiar contrariul a ceeace îi este de folos Germaniei.
Germania are nevoie de o zonă comercială liberă în Europa. Germania are nevoie de o cerere solidă în Europa. Germania are nevoie şi de precauţie în practicile de împrumut. Şi Germania nu îşi poate permite să fie martora unei reveniri a sentimentului anti-german din perioadele anterioare. Toate acestea sunt necesare Germaniei şi unele dintre aceste necesităţi se exclud reciproc. Dintr-un punct de vedere problema este Grecia. Dar de fapt, din ce în ce mai mult, semnul de întrebare sunt germanii. Cât de departe sunt dispuşi să meargă? Îşi înţeleg de fapt în toate complexitatea interesul lor naţional? Din ce în ce mai mult criza încetează a mai fi o criză a Italiei sau a Greciei şi devine o criză a rolului pe care Germania îl va juca în Europa pe viitor. Germanii au multe cărţi în mână şi tocmai asta este problema lor: cu atâtea variante trebuie să ia decizii foarte grele – şi asta nu e deloc uşor pentru Germania postbelică.
Nota noastra:

Chiar daca analiza editorului Stratfor, G. Friedman, este despre relatia Germania – Grecia, ea se aplica perfect si peste miza Tratatului de stabilitate semnat duminica la Bruxelles. Aproape ca iti vine sa spui ca episodul (nefinalizat) al propunerii comisarului european numit direct pentru a gestiona finantele grecesti a fost o diversiune pentru a masca faptul ca… mecanismul acesta, de fapt, e stipulat in Tratat!
Fireste, nu in aceasta forma grosiera si prea vadita, insa in forma oarecum abstractizata, institutionalizata si mascata de “mecanisme” si “proceduri” care stabilesc limitele deficitelor bugetare si datoriilor publice. Insa principiul este al supravegherii financiare si al coordonarii asupra politicilor economice. In ceea ce priveste pedepsele pentru incalcarea “disciplinei financiare”, pe langa sanctiunile financiare, exista prevederea clara ca bugetele si “reformele structurale” sa fie trimise la Bruxelles pentru a capata aprobare de la … Inalta Poarta (abia aici capata sens notiunea). Adica bugetul si masurile vor fi decise la Bruxelles.
Acest lucru implica cedarea suveranitatii in ceea ce priveste politicile financiare dar si economice. In beneficiul cui? Deocamdata, al Germaniei, asa cum arata analiza Stratfor, care are nevoie de “spatiul vital” al UE pentru a isi pastra enorma economie dar si enormul stat asistential. Tot think-tankul american a explicat ca acest joc al influentei Germaniei va continua pe tot parcursul anului 2012, pentru completarea integrarii Uniunii Europene.

Eurocratii vor sa dea impresia ca economia, in general, si criza, in special, este o chestiune accesibila doar initiatilor, tehnocratilor. Popoarele nu sunt in stare sa isi conduca singure destinele, ci au nevoie, neaparat, de FMI si de UE pentru a fi in stare sa … traiasca.
Asa se face ca democratia nu are ce cauta aici. Daca e atat de complicata economia, daca doar initiatii stiu cum e cu criza, e clar ca poporul trebuie doar sa fie fericit ca i se da sansa de a fi condus de astfel de iluminati.

“Placa” aceasta care, pe plan european, e pusa cu manierele politicoase, reci si cu aerul ca doar ei stiu, e repetata in Romania de presedintele Traian Basescu, devenit, mai degraba, un soi de purtator de cuvant al Uniunii Europene si Consiliului European in tara. Si inca un purtator de cuvant provincial, care se baga in seama la Bruxellles si vine sa dea lectii nestiutorilor de la Dambovita. Singura sa ”competenta” este ca invata bine lectia pe care i-o dicteaza comisarii si ca e in stare sa o reproduca. Contributia proprie, ca la orice declasat promovat in locuri unde nu are ce sa caute, este o ravna si un exces de zel depus pentru a isi dovedi capacitatea mai marilor lumii.
Cat priveste Uniunea Europeana, se poate pune intrebarea: pana cand? Pana cand si pana unde cu aceste politici din ce in ce mai vadit nedemocratice, din ce in ce mai constrangatoare, care nu pot sa nu starneasca revolte? Probabil ca pana acolo unde cred eurocratii ca
se va putea folosi supapa Parlamentului European si ”momentului” democratic al Uniunii.


In actualul tratat, pentru a ne face o idee, Parlamentul European are un rol infim, abia daca este mentionat in treacat cu rolul simbolic de a fi audiat (exprimarea este: “poate fi audiat”)! Si totusi, PE e singura institutie aleasa a Uniunii Europene, care are insa un rol mai decorativ in procesul decizional decat avea Senatul de pe vremea imparatilor romani. Ce sa mai zicem de parlamentele nationale, ele sunt excluse cu totul din ecuatie, reduse strict la rolul de a ratifica deciziile eurocratilor.
Prin urmare, dupa ce surubul austeritatii si al ”stabilitatii” va fi strans atat de mult incat toate statele nationale vor fi fost slabite, arondate si supuse Bruxellesului, cand toate economiile nationale vor fi fost prabusite, atunci, drept debuseu pentru nemultumirea populara, va putea fi activata varianta ”socialista”, varianta ”democratica” a acestei UE, care va insemna insa si mai multa centralizare. Pe scurt, Uniunea Europeana ”se va descurca”, caci trebuie sa supravietuiasca.
Noi, ca o tara periferica, ce va fi folosita, cel mult, doar ca avanpost pentru un drang nach osten (marsul catre Est al Germaniei naziste), suntem sortiti unui destin de periferie colonizata, tinuta din scurt, cu rolul de a suporta drastic toate costurile ”europenizarii” fara a avea vreun beneficiu.





Legaturi:
*
*
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #283  
Old 02-01-2012
TB's Avatar
TB TB is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Jan 2008
Posts: 17,202
Default

Bai lasa filozofia si plateste-ti chiria.
Fa-ti vaccinul............
Reply With Quote
  #284  
Old 02-02-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Despre mitingul pentru Roşia Montana

Ce NU au vrut televiziunile sa stiti despre mitingul pentru Rosia Montana din Bucuresti



Televiziunile si o mare parte a presei, toate stipendiate de controversata companie Rosia Montana Gold Corporation, au boicotat manifestatie de sambata 28 ianuarie a.c., din Piata Constitutiei. Oganizata de Asociatia Alburnus Maior, al carei presedinte, rosianul Eugen David a luat cuvantul in piata, si respectiv de Cartelul sindical Alfa, manifestatia a reunit cca 500 de persoane, in marea lor majoritate tineri, la care s-au adaugat o consistenta delegatie a localnicilor din Rosia care se opun proiectului minier care, in cazul realizarii, s-ar solda cu distrugerea a zeci de mii de hectare de padure, stergerea de pe fata pamantului a 4 munti, distrugerea celor mai importante vestigii daco-romane ale Romaniei, distrugerea a 4 sate, cu bisericile si cimitirele lor, sramutarea unor comunitati umane intregi, plus un dezastru ecologic cauzat de poluarea cu cianuri a aerului si apelor freatice.
Dupa ce au luat cuvantul reprezentanti ai ONG-urilor implicate in rezistenta impotriva distructivului proiect minier, au vorbit reprezentantii localitatii Rosia Montana, care au cerut ministrului Laszlo Borbely sa nu emita avizele de mediu pentru aceasta investitie.
La manifestatie a participat si o delegatie de militanti ai Fundatiei “Ion Gavrila Ogoranu” din Bucuresti si Brasov.
Intreaga masa de oameni s-a deplasat ulterior in Piata Universitatii, unde s-au alaturat protestatarilor de acolo. Primirea le-a fost facuta rosienilor de militantii Fundatiei Ogoranu care au asigurat dinamica protestului. Academicianul prof. dr. Ovidiu Bojor, la varsta de 87 de ani, a venit in Piata, in ciuda gerului, luind cuvantul, criticind de pe pozitia specialistului proiectul minier si invocand spiritul lui Avram Iancu, protectorul Muntilor Apuseni.
Seara, cei din Rosia Montana au fost din nou prezenti in Piata Universitatii, unde au avut loc admirabile gesturi de solidaritate romaneasca.
Sursa: Buciumul, Napoca News
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #285  
Old 02-02-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Despre mitingul pentru Roşia Montana

Ce NU au vrut televiziunile sa stiti despre mitingul pentru Rosia Montana

Televiziunile si o mare parte a presei, toate stipendiate de controversata companie Rosia Montana Gold Corporation, au boicotat manifestatie de sambata 28 ianuarie a.c., din Piata Constitutiei. Oganizata de Asociatia Alburnus Maior, al carei presedinte, rosianul Eugen David a luat cuvantul in piata, si respectiv de Cartelul sindical Alfa, manifestatia a reunit cca 500 de persoane, in marea lor majoritate tineri, la care s-au adaugat o consistenta delegatie a localnicilor din Rosia care se opun proiectului minier care, in cazul realizarii, s-ar solda cu distrugerea a zeci de mii de hectare de padure, stergerea de pe fata pamantului a 4 munti, distrugerea celor mai importante vestigii daco-romane ale Romaniei, distrugerea a 4 sate, cu bisericile si cimitirele lor, sramutarea unor comunitati umane intregi, plus un dezastru ecologic cauzat de poluarea cu cianuri a aerului si apelor freatice.
Dupa ce au luat cuvantul reprezentanti ai ONG-urilor implicate in rezistenta impotriva distructivului proiect minier, au vorbit reprezentantii localitatii Rosia Montana, care au cerut ministrului Laszlo Borbely sa nu emita avizele de mediu pentru aceasta investitie.
La manifestatie a participat si o delegatie de militanti ai Fundatiei “Ion Gavrila Ogoranu” din Bucuresti si Brasov.
Intreaga masa de oameni s-a deplasat ulterior in Piata Universitatii, unde s-au alaturat protestatarilor de acolo. Primirea le-a fost facuta rosienilor de militantii Fundatiei Ogoranu care au asigurat dinamica protestului. Academicianul prof. dr. Ovidiu Bojor, la varsta de 87 de ani, a venit in Piata, in ciuda gerului, luind cuvantul, criticind de pe pozitia specialistului proiectul minier si invocand spiritul lui Avram Iancu, protectorul Muntilor Apuseni.
Seara, cei din Rosia Montana au fost din nou prezenti in Piata Universitatii, unde au avut loc admirabile gesturi de solidaritate romaneasca.
Sursa: Buciumul, Napoca News
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO

Last edited by michele0; 02-02-2012 at 07:04 AM..
Reply With Quote
  #286  
Old 02-02-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default

__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #287  
Old 02-04-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Mugur Vasiliu: DESPRE „CATOLICISMUL” MARTIRILOR IONEL MOTA SI VASILE MARIN


„Nu poate nimeni să omoare atâţia dintre noi câţi suntem în stare să murim pentru credinţa noastră.” Corneliu Zelea Codreanu 8 februarie 1938
Preiau integral articolul DESPRE „CATOLICISMUL” MARTIRILOR IONEL MOŢA ŞI VASILE MARIN:
RAPORTUL ORBULUI XXXVI

Raport – răspuns
Domnule Romeo, pentru a răspunde la întrebarea Domniei Voastre referitoare la faptul că Moţa şi Marin au luptat pentru apărarea bisericii catolice şi deci a ereticilor, mai întâi trebuie să vă rog să îmi îngăduiţi să fac câteva precizări. Acesta este şi motivul pentru care am preferat acest text, ceva mai lung, unui răspuns telegrafic: este o şansă în plus, pentru mine, să mă fac înţeles. Precizările se referă la legătura Mişcării Legionare cu catolicismul.
Din start trebuie spus este că problema raportului Mişcării Legionare cu catolicismul este diferită de problema raportului Mişcării Legionare cu catolicii, greco-catolicii sau chiar cu evreii. Aşadar, pentru început, avem două probleme: pe de-o parte, raportul cu catolicismul şi, pe de altă parte, raportul cu catolicii.

În primul raport, Mişcarea, prin cuvântul Căpitanului, are o poziţie foarte clară ce vine din definirea legionarismului şi a legionarului, în diferite texte – în care precizează fără echivoc caracterul ortodox şi românesc al organizaţiilor pe care le-a condus, raportând românismul la ortodoxie şi nu invers (aşa cum, în chip insidios şi salvator pentru laşitatea lor, au susţinut şi susţin încă mulţi „creştini ortodocşi”, justificând printr-un filetism inexistent în cazul Mişcării Legionare, propriile lor slăbiciuni şi, la urma urmei, practicarea asumată şi confortabilă a unei orbiri ca opţiune existenţială). La fel de clară apare această problemă şi în scrisul lui Nae Ionescu, care explică foarte limpede că „a fi român” implică cu necesitate apartenenţa la ortodoxie, spre deosebire de „a fi bun român”, care implică doar îndeplinirea datoriilor cetăţeneşti, fără a avea nici un fel de legătură cu românismul (textul l-am publicat în AXA 27 şi poate fi citit online la adresa: http://axa.info.ro/anul-ii/axa-27/item/387-a-fi-bun-roman) – este vorba despre mai multe texte apărute în „Cuvântul” şi preluate de către Mircea Eliade în alcătuirea volumului de jurnalistică al lui Nae Ionescu, „Roza vânturilor”; tot Nae Ionescu, în cursul de Filosofia religiei (disponibil online la următaorea adresă: http://axa.info.ro/curs), arată incompatibilitatea desăvârşită a ortodoxiei cu catolicismul – chestiune care a stârnit mare gălăgie în epocă, dar care nu a putut fi contrazisă nici până în ziua de astăzi. Poziţia profesorului este evidentă şi a fost asumată explicit de către Mişcarea Legionară. Sigur că am putea, pentru mai multă credibilitate, să numim o sumedenie de texte aparţinând chiar lui Ionel Moţa sau lui Vasile Marin, referitor la distanţa şi adversitatea faţă de erezia catolică – volumele „Cranii de lemn” şi „Crez de generaţie” se constituie într-un argument suficient pentru a înlătura orice bănuială că cei şapte legionari, care au luptat pe frontul spaniol, ar fi făcut-o pentru a apăra catolicismul sau a-i ajuta pe eretici.
Ceea ce m-a determinat să scriu aceste rânduri este faptul că alături de întrebarea Domniei Voastre – pentru care vă mulţumesc, fiindcă trebuie să recunosc că am tot evitat acest subiect – mai locuiesc şi alte întrebări, care, deşi în mod evident sunt oneste, pun într-o lumină îndoielnică, lucruri mai presus de orice îndoială şi care se referă tot la primul raport enunţat mai sus. Iată o altă problemă, din proximitate: în scrierea Căpitanului din perioada ultimului proces, „Însemnări de la Jilava”, la un moment dat, Căpitanul vorbeşte despre „Sfântul Anton”; în unele variante ale textului, apare chiar răspicat: „Sfântul Anton de Padova”. Fireşte, lucrul este foarte grav, deoarece după cum bine cunoaştem Anton de Padova nu este sfânt, cel puţin în dreapta credinţă. Sau, mai bine spus, ar fi foarte grav – dacă ar fi aşa…
Fiindcă nu este aşa; corect este textul scris de Căpitan cu formula „Sfântul Anton”, lucru de care am fost asigurat de avocatul care a scos textul (scris pe hârtie de ambalaj) din puşcărie. Însă, nici acum nu e rezolvată problema încă, decât dacă răsfoind presa vremii veţi întâlni mai multe texte cu fotografii – în „Pământul strămoşesc” sau „Bunavestire” , de exemplu – de la sfinţirea Bisericii care este numită şi în acele publicaţii „Sfântul Anton”, de la Curtea Veche, şi la ridicarea căreia au luat parte, prin efortul lor direct şi indirect, şi mulţi membrii ai Mişcării Legionare – şi la sfinţirea căreia au luat parte şi Căpitanul cu cei din jurul său. Acum abia e rezolvată problema: este vorba despre o Biserică Ortodoxă, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”, care popular era denumit prescurtat „Sfântul Anton” – dacă nu avem timp să citim textele articolelor, ne ajută doar fotografiile cu mulţi părinţi ortodocşi în odăjdii, în timpul procesiunii. De unde şi până unde s-a ajuns la „Anton de Padova”? Poate de la faptul că însemnările Căpitanului au fost publicate pentru prima oară de către catolici, în Italia? Sau, poate că cel care a făcut ediţia cu pricina era greco-catolic – fiindcă chiar aşa era? Nu ştim, dar ştim ceea ce deja am spus mai sus.
Este însă, la fel de adevărat că, în falsa evlavie populară – de altfel, la fel ca astăzi –, mulţi credincioşi de ocazie îl „cinsteau” pe Antonie de Padova („Sfântul Anton”), pentru simplu motiv că voiau „să le meargă bine”; la fel cum pun astăzi mâna pe „Vasilică” – şi tot „să le meargă bine”; la fel cum îşi distrug sufletele şi merg şi pe la vrăjitoare, după ce tocmai au venit de la liturghie şi tot „să le meargă bine”; la fel cum… şi „tot să le meargă bine”. Dar aceasta sunt anomalii şi nu au a face cu discuţia de mai sus, decât în mod tangenţial-anecdotic.
Pe de cealaltă parte, raportul cu catolicii este unul diferit: Căpitanul a crezut de cuviinţă – adică a hotărât – că oricine crede în idealul românesc, care era idealul Mişcării Legionare, îi poate veni alături. Aşa s-a şi întâmplat: din Mişcare au făcut parte şi catolici şi greco-catolici şi… evrei, chiar. Cu timpul, lucrurile s-au cernut; din păcate, în unele cazuri atât de gros, încât Căpitanul a fost nevoit să dea un ordin, pe 13 ianuarie 1938, după alegerile anulate de către iudeofrancmasonerie – ca urmare a rezultatelor excelente obţinute de partidul „Totul pentru Ţară” – Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman, ordin care începe astfel: „Veţi lua măsuri ca nici un catolic să nu se mai poată înrola timp de trei ani de zile în Mişcarea Legionară”. Despre relaţia cu evreii, este suficient să amintim că Doamna Marin – soţia lui Vasile Marin! – era evreică; e adevărat, că ulterior s-a creştinat, în Biserica Ortodoxă – după cum era şi firesc.
Dacă mai adăugăm celor spuse mai sus, faptul deloc de neglijat că, în perioada interbelică, traducerile după Sfinţii Părinţi erau sporadice, iar, pe de altă parte, traducerile din maica Tereza, Ignatio de Loyola – cu celebrele sale „exerciţii spirituale” -, din „Sfântul” Augustin, Francesco D`Assisi sau din cel mai venerat şi aristotelic Toma D`Aquino şamd puteau fi găsite oriunde, în orice librărie; dacă ţinem seama şi de aceast lucru, atunci aveţi cu totul dreptate să vă puneţi mai multe întrebări, decât aţi făcut-o până acum. În aparenţă. Fiindcă, în realitate, faptul că nu erau traduşi Sfinţii Părinţi îi oprea de la lectură pe cei mai mulţi dintre intelectualii vremii – sau, poate mai corect spus: pe cei mai mulţi dintre pseudo- sau semi-intelectualii vremii. Căci intelectualii, cel puţin cei din jurul Profesorului Nae Ionescu şi din Mişcarea Legionară, citeau – cei mai mulţi dintre ei – şi în greaca veche şi în latină – cel puţin. Deci, aici era diferenţa; iar, dacă aveţi curiozitatea, când treceţi pe la Biblioteca Academiei, cereţi Sfântul Ioan Hrisostom, scrieri în original, să zicem în greaca veche – de exemplu – şi veţi vedea trecut pe coperta doi, pe o fişă aplicată, unde erau trecuţi, pe acea vreme, cei care împrumutau sau cereau respectiva carte, numele lor. Sunt chiar ei, care nu erau împiedicaţi de limba originară a textelor să ajungă la Sfinţii Părinţi! Şi aceasta este doar una dintre diferenţele între intelectualii Mişcării şi „ceilalţi”. Iar acest lucru îl puteţi verifica nemijlocit.
Acum, mulţumindu-vă pentru răbdarea de care aţi dat dovadă faţă de precizările de mai sus, am ajuns la nedumerirea Dumneavoastră, pe care aţi formulat-o astfel:
„Am o neclaritate: cât de mult te poţi implica în a ajuta un eretic. Bătălia cu masoneria a fost pierdută de catolici cu multe secole în urmă. Cum se scria în revista AXA, programul teoretic al Renaşterii a apărut „formalizat” după ce o mare parte a lumii catolice era subjugată de mentalitatea renascentistă.
În răsărit, Sf. Grigore Palama şi işihaştii, au ferit poporul de această plagă; „modernizarea” nocivă prin cultură capătă proporţii de masă, abia după programul cultural al revistei masonice „Dacia literară”, de la începutul anului 1840. Revista a fost suprimată de „cenzură” în iulie 1840.
În anii 30, o mare parte a poporului spaniol era otrăvit; procesul începuse cu un secol înainte (Mircea Eliade-„Salazar…”-ed. Scara; există şi-n format pdf).
Problema Spaniei catolice provine din faptul că ei din punct de vedere teologic, se găsesc pe un cadru dogmatic greşit, antihristic – din anumite puncte de vedere antropocentrism practic, iar revoluţia bolşevico-republicană din anii 30, este o consecinţă a dogmatismului Vaticanului.
Mi-aş fi dorit să fi avut mucenici de talia lui Mota şi Marin în războiul civil din Rusia – 1917-1921, în care ar fi fost apărată explicit rânduiala lumii după Hristos: Biserica Ortodoxă şi Monarhia Ortodoxă”.
Mai întâi, chestiunea cu dogma catolică şi războiul civil din Spania este ceva mai complexă – după cum cred că ştiţi, din studiul lui Mircea Eliade pe care l-aţi pomenit mai sus. Apoi – şi aici ajungem chiar la chestiune – Moţa şi Marin nu sunt martiri ai catolicismului ci ai ortodoxiei. Şi aceasta din câteva bune motive. În primul rând, cei şapte care au plecat pe front în Spania, nu au plecat să apere catolicismul, ci – după cum spune Ionel Moţa în Testamentul lăsat lui Nae Ionescu – au plecat pentru că n-au mai răbdat să vadă „cum se trage cu mitraliera în obrazul lui Hristos”. De altfel, grupul format pentru Spania era alcătuit dintr-o parte din elita Mişcării Legionare: preotul Dumitrescu-Borşa, generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul, Alexandru Cantacuzino, Bănică Dobre, Gh. Clime şi cei doi, Ionel Moţa şi Vasile Marin. După cum observaţi primul este un preot ortodox, Dumitrescu-Borşa – fapt care cred că are o maximă importanţă şi care, cu siguranţă, a fost asumat de către Căpitan. Cu alte cuvinte, Mişcarea Legionară a hotărât să trimită pe front, în Spania pe unii dintre cei mai de valoare membrii, pentru a lupta nu pentru catolicism, ci împotriva iudeofrancmasoneriei care instrumenta acel front şi care era – în acel context şi moment istoric – un duşman comun pentru spanioli şi pentru români totodată. Căpitanul a văzut în războiul spaniol un debut al luptei mari pe care iudeofrancmasoneria avea să o ducă împotriva noastră – lucru care s-a dovedit perfect adevărat.
Astfel că gestul Mişcării Legionare prin cei şapte, este un semn de înţelegere a situaţiei şi o dovadă clară a poziţiei de nezdruncinat a Căpitanului, faţă de pericolul eminent al luptei iudeofrancmasoneriei împotriva poporului român – care, pentru România, purta numele de bolşevism. Acest fapt a dus la asasinarea lui şi a Mişcării Legionare – fiindcă ceea ce a urmat nu ar fi putut urma niciodată dacă ar mai fi existat Căpitanul şi Mişcarea Legionară; dar a existat – şi astfel a putut foarte bine fi pregătită instaurarea bolşevismului în România, chiar dacă au funcţionat, până în ultima clipă, toate partidele politice şi chiar dacă, până la ultima scenă, am avut monarhie – iată o altă diferenţă între legionarism şi întreaga clasă politică românească în frunte cu Majestatea Sa.
Apoi, nu trebuie neglijate cuvintele Căpitanului – rostite sau transmise prin circulară – cu ocazia plecării celor şapte pe front şi cu ocazia funeraliilor lui Ionel Moţa şi Vasile Marin. Ceea ce se afirmă în acele texte este fără echivoc, la fel cum este întrega activitate a Căpitanului şi a Mişcării Legionare – atât cât a trăit el. Preocuparea constantă a fost aceea legată de Tradiţia poporului român – cu alte cuvinte: credinţa creştin ortodoxă şi cultura românească. Aşa este just să fie judecat, fiindcă acesta este adevărul.
Aşadar, Moţa şi Marin nu sunt martiri ai catolicismului ci ai ortodoxiei, precum sunt toţi aceia care au murit mărturisindu-L pe Hristos, cel în Treime, pe care dreapta credinţă ni-L împărtăşeşte. Şi se cuvine să-i cinstim şi pe Moţa şi pe Marin alături de toţi ceilalţi mărturisitori şi martiri ai neamului românesc, atât din trecutul secol al XX-lea, cât şi din întreaga noastră istorie; împreună cu toţi sfinţii dreptei credinţe – acum şi mereu.
Cât priveşte războiul din Rusia, cred că glumiţi. Fiindcă sacrificiul poporului rus este comensurabil mai mult în victime şi mult mai puţin în martiri, atâta vreme cât – împotriva oricărei previziuni – rezistenţa şi reacţia Rusiei faţă de bolşevism a fost mai puţin decât simbolică. Dar acesta este un alt subiect, despre care probabil vom putea vorbi cu o nouă ocazie.
Încă o dată vă mulţumesc pentru observaţiile Dumneavoastră şi vă invit să recidivaţi.
Cititi va rog si:
13 ianuarie: Mucenicii legionari ION MOTA si VASILE MARIN, ucisi in Spania acum 75 de ani
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #288  
Old 02-06-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Marturisitorul Ioan Ianolide

Marturisitorul Ioan Ianolide – 26 de ani de la trecerea la Domnul. Era apogeului tehnologic si privarea libertatilor umane




Progresismul e fenomen universal. Niciodată omenirea nu a fost atât de unanim angajată într-o concepţie ca în era tehnologică. Mintea oamenilor este materializată. Căci mintea oamenilor s-a concentrat, s-a educat şi a suprasolicitat toate energiile spre a realiza maxima dezvoltare tehnică, nelimitată şi absolută.
Viţelul de aur, zeul străvechi, se arată azi ca o uzină atotputernică în spiritul omenirii. Lumea se închină maşinii. Este o pseudoreligie a dogmelor materiale, a sensului material şi a finalităţii neantice. Căci materia e neant şi spiritul oamenilor s-a neantizat prin zeificarea materiei. Materia a devenit scop şi nu mijloc al spiritului. Omenirea nu mai are transcendenţă, şi consecinţa este dezechilibrul psihic, descompunerea morală, tirania politică, distrugerea naturii, alienarea şi, în cele din urmă, războiul atomic.
Civilizaţia modernă şi-a dezvoltat treptat propriul ei sfârşit, căci este cea mai dezechilibrată lume ce a existat cândva. Forţa ei este colosală şi sfârşitul ei este dezastruos.
Pe căile progresului paşnic, lumea va pieri prin senzualism, anarhie, tiranie, ură, poluarea naturii, epuizarea resurselor naturii, conflicte, degradarea şi alienarea oamenilor. Statul care va avea monopolul armelor sofisticate, al ingineriei genetice şi al tehnicii de determinare a conştiinţelor, va fi atotputernic şi va nimici omenirea.
Nimeni nu garantează libertatea oamenilor în această civilizaţie, nimeni nu poate guverna forţele tehnologice în această civilizaţie. De aceea omenirea trăieşte pe culmile disperării.
extras din cartea Intoarecerea la Hristos, de Ioan Ianolide
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #289  
Old 02-07-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default Folclorul românesc, sub aripa cerului


Irina Airinei: Cea de a 25-a Conferinţă Generală UNESCO (Paris, 1989) a adoptat o Recomandare referitoare la salvgardarea culturii tradiţionale şi a folclorului, privite ca parte a patrimoniului umanităţii, căreia guvernele de pretutindeni ar trebui să îi acorde atenţie şi sprijin. Aţi fost membru al Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. Care sunt priorităţile acestei Comisii?
Acad. Sabina Ispas: În 2003, România a aderat la Convenţie şi s-a organizat această comisie, care ţine de Ministerul Culturii, în cadrul căreia am şi realizat un repertoriu al patrimoniului intangibil şi am reuşit să facem primul volum bilingv. Am editat acest prim volum pentru patrimoniul imaterial, în vederea conservării lui prin strategii naţionale; demers dificil. Patrimoniul imaterial e foarte greu de conservat, ţine de sistemul de gândire şi de exprimare, de mai multe tipuri de limbaje care trebuie să beneficieze de un context favorabil dezvoltării active. Repertoriul este elaborat de membrii Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, comisie din care eu am demisionat. Am considerat că metoda mea de lucru este mai apropiată de academism, de cercetarea fundamentală şi poate că alţii ar fi vrut să fie o strategie mai apropiată de mişcarea culturii de masă şi a interpreţilor profesionalizaţi. Or, din punctul meu de vedere nu asta ar fi trebuit să fie baza, ci cercetarea fenomenului real din care să rezulte modelul cultural după care să se gândească strategia prin care se conservă modelul. În urma eforturilor unor specialişti ai Academiei Române, printre care mă număr şi eu, România a obţinut înscrierea pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a două dintre emblemele sale culturale: Ritualul Căluşului şi Doina. Există un model al culturii româneşti, un stil specific care poate să coexiste foarte bine alături de altele dar trebuie conservat sensul şi nu forma.
I. A.: România are avantajul de a deţine încă valori de patrimoniu material şi imaterial vii. Cum pot fi ele prezervate?
S. I.: Eu credeam sincer în posibilitatea constituirii unor zone mici pe care le-am numit zone eco-folclorice. Este o formă de conservare a fenomenului folcloric. Conservarea sistemului şi nu a aspectelor sistemului. Acolo trebuie să am şi tipul de activitate agricolă, pastorală, piscicolă specifică practicată cu uneltele tradiţionale, cu nişte tehnici anume, cu nişte informaţii anume care deja sunt pe cale să dispară. Afară de activitatea legată de zonă, fie ea de deal, munte, şes, în acest context există un anume tip de locuire, există un anumit stil arhitectonic, un anumit mobilier, o anumită alimentaţie şi un ciclu al obiceiurilor care, pe de o parte are în vedere curgerea unui an, pe de alta viaţa de familie. Noi avem rezervaţii, dar numai de biosferă, rezervaţii naturale, dar nu culturale.
I. A.: Cum şi de ce se pierde acest tezaur al culturii populare?
S. I.: Prin schimbarea mentalităţii, prin festivalizare, prin scoaterea din context a unor forme exemplare. Trăim în plină perioadă de festivalizare a culturii. Manifestările din noaptea de Anul Nou, când ies oamenii pe stradă, sunt o formă de festivalizare a existenţei unor oameni care, altfel, par a fi destul de alienaţi. Pentru că, în mod normal, asemenea momente speciale trebuiau petrecute în familie, acest moment de trecere având o încărcătură specială. Acum totul se transformă într-un fel de „sămânţă de bucurie colectivă” indusă, se creează un fel de „socializare” a necunoscuţilor adunaţi laolaltă printr-o instrumentare administrativă care face parte din procesul de secularizare, folclorul fiind folosit, sub cele mai năstruşnice modalităţi, în spectacole, la televizor. Festivalurile trebuiau să aducă în scenă competiţia şi s-a mers nu pe ceea ce este profund, ci către spectaculos, accidental, excesiv chiar. Personal am asistat la modificarea unui text în perioada Cântării României: „M-a făcut măicuţa-n zori/În Duminica de Flori”, aceasta fiind Duminica Floriilor. Dar textul a fost schimbat la cererea celui care făcea selecţia, cu versul „Într-o zi cu multe flori”. Nu numai că a schimbat sensul, dar ca să vedeţi ce puternică e influenţa scenei, după ani, chiar şi azi veţi găsi cântăreţi care interpretează această variantă.
I. A.: Dacă ar fi să scrieţi o carte a omisiunilor în cercetarea folclorică, ce aţi pune pe primul plan?
S. I.: Încă din secolul al XIX-lea, majoritatea intelectualilor „se jenează” să recunoască modelul creştin al folclorului românesc, ignorându-se astfel toată medievalitatea noastră. Atunci când Ştefan cel Mare construia 40 şi ceva de biserici şi nu castele, el credea sincer că ridică biserica pentru martirii care muriseră pe câmpul de luptă. Intelectualii au creat un fel de ab-stracţiuni ale modelului cultural. Dar modelul cultural este ceva viu. Cum percepeau oamenii calitatea de luptător din oastea de ţară? Ce însemna relaţia unui lefegiu, venit din altă parte, cu localnicii? Ce însemna protocolul curţii feudale, costumul, formele de adresare, ce însemna înmormântarea unui domn, ce însemna „descăpăţânarea”, tăierea capului unor boieri? Toate erau „spectacole ale lumii” pe care le regăsim în cultura noastră tradiţională ca reflexe. Or, toată perioada asta este ignorată pentru că vrem cu orice preţ să vedem ce făceau, să zicem, dacii sau ce se întâmpla în neolitic, dar asta este o cercetare care ţine mai mult de arheologie.
I. A.: Omul secolului nostru şi cel al noului mileniu are nevoie de informaţie de calitate, şcoala fiind un vector important în acest proces. Care ar trebui să fie rolul şcolii în elaborarea unor modele existenţiale valoroase?
S. I.: Din câte ştiu, în sistemul de învăţământ nu mai există nici o formă de instruire în acest domeniu. Tradiţia în România a fost una de cercetare folcloristică. După 1990, tendinţa europeană a fost de renunţare la tipul de şcoală orientat către cunoaşterea naţională, mare parte din direcţiile pe care noi le-am moştenit dispărând din sistemul de învăţământ. Noi, aici, am utilizat una din metodele academice de nivel european, fondatori fiind C. Brăiloiu, Dimitrie Gusti, Dimitrie Caracostea şi alţii. Începând cu 1990 s-au dezvoltat direcţiile etnologică şi de antropologie culturală care au eliminat direcţiile trasate de antecesori încât aş spune că la ora actuală nu prea mai sunt profesori care să poată să predea folclor.
I. A.: Ce aţi mai înscrie într-un ipotetic repertoriu al omisiunilor?
S. I.: Mă miră orientarea exclusiv spre zona de nord şi ignorarea unui spaţiu care este realmente foarte interesant şi mai conservativ: zona de sud, Argeşul, Vâlcea, Oltul, Doljul, Mehedinţi, Ilfov, Dobrogea. S-a creat un dezechilibru de imagine cu efecte şi în domeniul turistic şi între diversele arii culturale tradiţionale, ceea ce a dus la dezvoltarea unui fel de „aroganţă locală” care a generat un interes special pentru primirea vizitatorilor. Nu e rău, dar aici se produce ruptura, compromisul.
I. A.: Care sunt preocupările de căpătâi ale Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”?
S. I.: Realizăm sinteza teoretică a folcloristicii româneşti în care am încercat să aducem cât mai multă informaţie pentru a nu se pierde tot. Bibliografia este substanţială. În primul volum, din 2006, este vorba despre conceptele fundamentale, cultură, civilizaţie, identitate culturală, tradiţie, definiţiile domeniilor noastre, şcoli, orientări, tendinţe şi un capitol de identitate a romanităţii sud-dunărene. Noi suntem adepţii teoriei că românofonii din sudul Dunării sunt români: macedo-românii, megleno-românii şi istro-românii. Al doilea volum se ocupă de metodologia cercetării. Avem o arhivă dintre cele mai mari din Europa. Sunt probleme cu conservarea. Cea mai bună este copierea pe bandă magnetică, fotocopierea şi filmarea. Dar costă… Apoi am făcut o sinteză a tipurilor de instrumente de lucru: antologiile, monografiile, tipologiile muzicale, literare, dicţionarele, lexicoanele. Am început deja sistematizarea ciclurilor, ciclul vieţii de familie şi ciclul calendaristic, cu naşterea şi copilăria, pe o anumită schemă în care să poată intra tot. Despre naştere s-a scris puţin, cel mai dificil va fi despre nuntă, domeniu în care s-a scris foarte mult. Urmează ciclul obiceiurilor. Materia pe care o avem până acum este sistematizată după criteriile gândirii etnologice apusene, rezultat al analizelor primitivilor, din insulele Pacificului, din Noua Zeelandă, din Africa, din Asia, acele culturi fiind altceva decât cultura românească şi decât culturile europene. Pe de altă parte, alte sistematizări sunt făcute după gândirea seculară: cu eliminarea oricărui angajament faţă de religiosul autohton. Urmează sistematizarea instituţiilor, despre care nu s-a scris din această perspectivă aproape niciodată: instituţia năşiei, cetele fecioreşti sau bărbăteşti, instituţia pomenii, hora, răspândite în tot arealul românesc. Năşia şi pomana se întâlnesc şi la greci.
I. A.: Care este perspectiva corectă de interpretare a folclorului românesc? Stă el sub aripa cerului?
S. I.: E foarte importantă perioada paleocreştină, despre care găsim mărturii în mai multe arii locuite de români în care se petrec, azi, procese de pierdere a identităţii. E nevoie de conservare. În Argeş, Buzău, în zona Nistrului, în Dobrogea se întâlnesc multe biserici rupestre. În cultura tradiţională românească sunt momente importante în ciclul calendaristic legate de comemorarea sfinţilor creştini militari, cei patruzeci de mucenici, Teodorii Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Gheorghe, Dimitrie, Nestor, Loghin, Mina, apostolul Filip, Sfântul Andrei şi Petru. În biserici, în dreapta şi în stânga naosului sunt zugrăviţi sfinţii militari consideraţi stâlpii bisericii. În calendarul popular, sfinţii militari apar des… Una din legiuni, care a fost în Palestina în vremea răstignirii, a fost mutată în Dacia. Iudeii creştini din Palestina care făceau parte din Imperiul Roman, persecutaţi şi de Templu şi de romani, este posibil să fi căutat refugiu în afara graniţelor Imperiului Roman. În zona Olteniei, extrem de conservatoare, sunt nişte tradiţii apropiate de tradiţiile iudeo-creştine. Medievalitatea noastră, formarea poporului român, a limbii şi a culturii au o matcă creştină. Voievozii au fost nişte domni creştini de rit răsăritean. Erau unşi în cadrul unei ceremonii de împlinire a unui ritual sacru.
I. A.: Ce ne mai poate salva identitatea de români?
S. I.: Baza noastră a fost mereu gândirea religioasă. Eu sunt adepta existenţei unui model creştin în gândirea românească. Mircea Vulcănescu, cred, a intuit cel mai bine componentele de spiritualitate românească. Şi Vasile Băncilă, format, ca şi Mircea Vulcănescu, în perioada interbelică. Ei definesc echilibrul culturii populare româneşti care are o umanitate extraordinară. Dar azi modelul nu mai e aşa. Este rezultatul unei agresiuni a istoriei care ne-a determinat să fim prea cosmopoliţi. 1848 a constituit ruptura. România trece acum printr-o perioadă asemănătoare sfârşitului de secol al XIX-lea, început de secol XX. E ca un fel de sinusoidă, problemele sunt aceleaşi. Asta înseamnă că am avut o bază atât de solidă a acestei culturi tradiţionale nu numai ţărănească, ci acceptată la toate nivelele şi care se bazează pe modelul creştin, putând să reziste astfel în istorie. N-au existat erezii. Coerenţa a fost dată de acest sistem de gândire care, azi, se diversifică iar modelul se schimbă. Iată de ce, strategiile pentru conservarea patrimoniului intangibil trebuie să ţină cont de aceste componente, indiferent dacă plac sau nu.

Interviu realizat de Irina Airinei

Doamna academician Sabina Ispas este director al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, cunoscătoare a fenomenului folcloric românesc dintr-o perspectivă multidisciplinară a cercetării etnografice bazate pe o remarcabilă erudiţie teologică. S-a preocupat de cântecul liric, de colind, de baladă şi de basmul fantastic şi a publicat, între ‘85 şi ‘89 sub titlul Tipologia liricii româneşti, prima lucrare de gen din literatura românească şi europeană.

sursa: Revista Clipa – Magazinul actualitatii culturale romanesti
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #290  
Old 02-08-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,760
Default

Dicţionar de semne străvechi

23Feb
Antologii de semne paleolitice şi neolitice sînt tipărite destule. Ideea noastră este să prezentăm mai jos o citire a principalelor scrieri geometrice descoperite şi folosite de Homo Geometricus pentru a depozita şi transmite informaţia necesară fiinţării în armonie cu stările Cerului şi ale Pămîntului.


Unghiul sau acţiunea (şi variaţiile lor simetrice) este arătat în literatura de specialitate prin semnul latin V.

Urmează derivatele lui V, aşezate de foarte multe ori simetric sau în lanţ – semnul M şi Zig Zagul.

Meandrul, cum au observat arheologii ucraineni, care au descoperit aşezarea paleolitică de la Mezin, poate fi uşor citit sub aspect geometric şi matematic ca un şir de semne V.

Rombul este o unitate logică geometrică excepţională, formată din patru acţiuni-unghiuri polarizate, egale două cîte două (rombul are toate laturile şi unghiurile opuse egale).

Triunghiul este o unitate şi de trei linii, şi de trei unghiuri. Combinaţia de trei linii nu este unică în paleolitic şi neolitic. O linie, două linii, patru linii, cinci linii şi, destul de des, nouă linii se întîlnesc pe multe construiri ale lui Homo Geometricus. Triunghiul, însă, apare pe o mulţime de lucrări omeneşti şi omul modern poate doar să se mire de triunghiurile isoscele dreptunghice care formează majoritatea triunghiurilor din Neoliticul Timpuriu sud-este european.

Tri-line-ul, cum îl numeşte Marija Gimbutaş, este cel mai frecvent şi are un uz formidabil în tot timpul fiinţării omului modern. Trinitatea creştină ar fi una din pildele cele mai grăitoare în sensul înţelegerii corecte şi a trinităţii neolitice, şi a celei din paleoliticul superior.

Spirala, mai corect vîrtejul, energia dezlănţuită, istrul are o biografie la fel de lungă ca şi tri-line-ul şi unghiul. Deşi nu se construieşte direct prin combinaţie de semne V există o demonstraţie sigură că anume spirala polariza în ştiinţa lui Homo Geometricus toate acţiunile omeneşti atît cu necesitatea distrugerilor, cît şi cu imprevizibilul aparitţei ei. Vîrtejul poate fi şi un însemn al echilibrului cosmic de care sunt obligate să ţină cont chiar şi Ursitoarele (cum le mai spun românii) sau Moirele grecilor (de care se temea chiar şi Zeus).

Oul este poate cel mai enigmatic semn al îndepărtatei istorii a strămoşilor noştri. Nu atît prin construcţia sa eliptică, care e şi ea o minune folosita “cu cap”, cum spune ţăranul român şi azi, ci prin pictarea de către Homo Geometricus a duplicării oului. Dacă arheologii nu ar arăta strict vîrsta şi originea vaselor pictate cu ouă în proces de duplicare, am putea uşor să confundăm ouăle lui Homo Geometricus cu cele ale biologilor moderni.

Altă enigmă este reţeaua de romburi, aparută, se pare, mai întâi în aşezările culturii Lepenski Vir (Schela Cladovei pe malul nordic), pe Dunăre, în România şi în Yugoslavia şi repetată apoi în primile culturi geometrizate din Anatolia. O cercetare atentă ar putea demonstra astăzi că figurile geometrice au ajuns în Răsăritul Apropiat pe la anul 5500-5300 BC trecînd prin Catal Huyuk şi alte localităţi anatoliene care comunicau cu patria geometrică din Europa de Sud-Est. Vom păstra aici şi în alte lucrări ale cercetării noastre termenul de Net pentru reţea, utilizat şi de alti cercetători.

Am pus în lista vechilor semne geometrice şi Templul din mai multe considerente. Prima ar fi faptul că Templul sau Altarul este, poate, prima construcţie a omului. Homo Geometricus însemna cu mici altare puse pe trei picioruşe locurile benefice pentru fiinţare. Pe pereţii altarelor, cum se va vedea, erau de multe ori adunate enciclopediile acelui om. Alt lucru deosebit în construirea altarelor geometrice trebuie să fie provocarea unei legături cu Cerul. Dacă orice acţiune naşte imediat o reacţiune, atunci o acţiune a omului, construită cu unghiul îndreptat spre Cer, trebuie să ducă neapărat la o reacţiune sau o venire imediată a Cerului în acel loc. Altarele şi templele omului din Paleoliticul Superior şi din Neoliticul preurban şi predinastic tocmai acest scop îl urmăreau: concentrarea elementelor Cerului, a Zeilor şi Zeiţelor, într-un anumit loc pentru a-l ajuta pe om să menţină echilibrul dintre Om şi Pămîntul pe care locuieşte.


Majoritatea absolută a construcţiilor religioase urmează pînă în ziua de azi algoritmul unghiular descoperit şi folosit de Homo Geometricus cu aproximativ 30.000 de ani în urmă.

Cărţile neolitice; credinţa noastră fermă este că rotiţele neolitice cu semne geometrice pe ele, găsite la Caranovo, Turdaş, Vinca şi în alte părţi ale Europei de Sud-Est sunt de fapt “pagini” din cărtile neolitice ale timpului. Acele “cărţi” se “legau” în şiruri organizate special din mai multe rotiţe de lut, scrise mai întâi şi apoi arse în foc pentru a avea “viaţă lungă”. Academicianul bulgar Vladimir Gheorghiev, profesorul american de origine lituaniană Marija Gimbutaş, arhitectul român Silvia Păun (ca să dăm numai cîteva pilde) susţin cu tărie originea balcano-carpato-danubiană a scrisului, şi cărţile din şiruri de rotiţe de lut ars ale omului de Vinca-Turdaş sunt o confirmare bună a ideilor acestor remarcabili oameni de stiinţă. Fraza binecunoscută “scrisul s-a născut în Sumer” trebuie să cedeze podiumul de onoare pe care l-a ocupat virtual pînă acum. Scrisul s-a născut în Europa la Karanovo, Vinca, Turdaş, Rast. Iar cele mai vechi mostre de scris european sunt cele de la Mezin (Ucraina) şi Mitoc (România).

Cercetările arheologice vor descoperi şi alte fragmente de scris geometric în spaţiul de geneză al omului modern, spaţiu care prin frumuseţea rîurilor şi munţilor din bazinul Dunării, prin condiţiile sale climaterice, prin resursele sale alimentare şi de sare (care erau cu adevărat gigantice pentru foarte puţinii oameni din acele timpuri), prin posibilitatea orientării comode şi faţă de Cerul Înstelat, şi faţă de Curgerea multor rîuri, şi faţă de Culmile munţilor a fost un fel de Rai primordial pentru strămoşul comun, dar geometric, al tuturor pămîntenilor actuali.

V- unghiul, adică acţiunea orientată de cineva sau ceva. Se pare că fenomenul Yang-Yin a fost cunoscut mult înaintea înţelepţilor chinezi de Homo Geometricus care, în opinia noastră, le numea cu termenii europeni Istr (furtunos, scînteietor, zgomotos) şi Rast-Rost (organizat, ostrovit, rostuit) care s-au păstrat în foarte multe toponime şi hidronime europene.



Unghiul şi spirala, tri-line-ul, operaţiile algebrice de adunare, scădere, înmulţire, împărţire, unire a trei linii ca să despartă lumea Cerului, a Pămîntului şi a Omului sunt reprezentate cu bună ştiinţă pe această bucăţică de os de la Mitoc-Malul Galben, judeţul Botoşani, România, 27.000 ani BC. Descoperirea aparţine arheologului român V. Chirică şi noi prezentăm cu bucurie aici şi unul din studiile sale de referinţă: Chirica V., The Gravettinan in the East of the Romanian Carpathians, Iassy, 1989.

O altă minune geometrică paleolitică vine de la Mezin, de pe malul rîului Desna, Ucraina, 18.000 ani BC. Pictura este formidabilă şi realizată atît de perfect încît ai impresia că s-a facut cu anumite tipare. Pe figurina de mai sus vedem un HTML de la Mezin format dintr-un unghi orientat în jos, apoi din alte trei, apoi din trei cîte două. Urmeaza două linii paralele şi o reacţiune de jos în sus, pe aceleaşi linii, formată dintr-un chevron din doi de V. Nu e locul să lămurim tot misterul acestei comunicări “ştiinţifice” din Paleoliticul Superior. Nouă ne este clar că este vorba de ştiinţa faptului că Cerul poate fi provocat să echilibreze acţiunile Pămîntului. Şi invers: Glia poate fi provocată astfel ca să echilibreze nesăbuinţele Cerului. Omul nu e judecător, dar e obligat să stea la mijloc de mediul sau de fiinţare şi toate miturile antice ne dau dreptate. Bătrînul Cronos şi Bătrîna Geea a grecilor- de fapt a Pelasgilor – (că să dăm numai o pildă europeană) sunt mult mai vechi decit Homer şi Hesiod.

Rombul este prima şi, poate, cea mai măreaţă din toate construirile omeneşti. Paralelogramul cu laturile egale şi unghiurile opuse egale, orientat pe o axă verticală, a apărut brusc pe însemnele omului din Paleoliticul Superior. Rombul este minunea paleolitică care nu a fost pus încă în capul enciclopediilor, dar şi a fiinţării lui Homo Sapiens pe Pământ.

Figurina de la Mezin sugerează prima alcătuirea romboidală a lui Homo Geometricus. Se poate observa centrarea acţiunii unghiurilor din care este formată pe verticala naturală a omului. Această desfăşurare pe verticală poate fi şi un Timelane, şi un semn al Curgerii care, în opinia noastră, era mai importantă pentru primii oameni decît faptul însemnării rigide a trecerii timpului.

Un alt mare om de ştiinţă, românul Vasile Drăguţ (Vasile Drăguţ, Romanian Art, Meridiane, Bucureşti, 1984) poate fi citat aici pentru a fi enunţat gîndul simplu că rombul de la Cuina Turcului (comuna Dubova, judetul Mehedinţi, România, pe malul Dunării la Porţile de Fier) schimbă vectorul civilizării Lumii dacă este datat cu 11.000 ani BC. Părerea noastră este că acest romb strîns vertical în braţe de două chevroane opuse şi plin cu zece linii paralele rombizate în proces de creştere-descreştere schimbă vectorul civilizării Lumii chiar dacă ar fi mult mai tînăr.

Ţăranul român spune că rombul este “ţîţîna lumii”. Noi susţinem această definiţie simplă şi credem că acum 11.000 ani BC, ştiinţa rombului ca ţîţîna a lumii era bine stăpînită de oameni. Paralelogramul cu laturi egale şi cu unghiurile opuse egale apare spontan, fără nici un fel de evoluţie, în primile construcţii logice ale omului şi dacă urma divină nu este pe placul unor oameni de ştiinţă moderni, noi sugeram cu deosebită plăcere să se caute urmele acestui romb în desăvîrşirile moleculare şi atomice. Iar pentru cutezători avem ca ghid superb cartea dnei Silvia Păun care poate fi găsită şi în engleză, şi în franceză, şi în italiană: Paun, S., Identităţi europene inedite, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996

M – vechile picturi geometrice ni-l arată pe M ca pe un semn format din unirea a doi de V orientaţi în sus: M = LL. Important în acest prim lanţ creat de omul de Mezin, cum se vede mai jos, este faptul că acestor doua acţiuni unite logic li se opune o reacţiune pe măsură. Noi am interpretat acest semn foarte simplist: unirea a două acţiuni în iubire. Dacă nu ar fi existat vîrtejul minunat, necesar şi imprevizibil al iubirii, fenomenul uman ar fi degenerat de mult în hăţisurile prăpăstioase ale iluziilor pe care spiritul le produce atît de nesăţios.

Figurină de Mezin cu semne V, N şi M. Arcul de cerc prezent tot aici sugerează dimensiuni ale cunoaşterii pe care le-am uitat în iureşul bătăliilor pentru dominaţie. Pentru a nu fi trecut cu vederea el a fost dublat, iar mulţimea liniilor drepte din jur demonstrează că autorul picturii deosebea sigur linia dreaptă de arcul de cerc. 18.00 de ani BC este o vechime bună pentru ştiinţa curburii spaţiului descoperită la începutul secolului 20 AD de către A. Einstein. Scrisul geometric de la Mezin parcă ne spune: cel mai scurt drum dintre două puncte este arcul de cerc. Trebuie să-i mulţumim aici genialului arheolog Marija Gimbutaş pentru că a repus în circulaţia serioasă a valorilor ştiinţifice minunile geometrice ale omului de Mezin: Gimbutaş, M., The Goddesses and Gods of Old Europe, University of California Press, Los Angeles, 1996, Gimbutas, M., The Language of the Goddesses, Harper, San Francisco, 1991 şi Gimbutas, M., The Living Goddesses, University of California Press, Berkley, Los Angeles, London 1999.

Acest M pictat pe un vas de Vinca desupra unui tri-line (care, la rîndul lui, domină şiruri de vîrtejuri din trei linii), strîns de şiruri de romburi şi transformat în doi umanoizi geometrizaţi, ne-a provocat ipoteza cu privire la citirea lui M ca Iubire. Semnul este întîlnit atît de des în scrierile neolitice încît ar trebui să le refuzăm oamenilor de atunci înaltul sentiment al iubirii dacă nu-l punem în semnele care descriau structura fundamentlă a fiinţării lui Homo Geometricus.

Zig-Zagul este o construcţie din mai mulţi V uniţi împreună printr-o singură linie curbă. Dacă un singur V indică o acţiune, atunci mai mulţi V uniţi împreună sugerează unirea unor actţuni în vederea realizării unui proiect. Semnul pentru vechul termen indo-european suma – de fapt, carpato-danubiano-pontic – (ca şir) pare a fi construit pe un fundament de Zig-Zag. Ipoteza noastră este că ţinta acestei uniri spectaculoase, pictată geometric de primii oameni, este Pacea. Orice furtună îşi găseşte sfîrşitul într-o pace. Orice pace îşi găseşte şfîrsitul într-o furtună. Unirea eforturilor umane pentru a potoli ambiţiile furtunilor ni se pare cea mai bună interpretare a Zig-Zagului pictat şi în Paleoliticul Superior, şi în Neolitic, şi chiar în zilele noastre (mai ales în zonele unde locuiesc românii). Dacă unghiul este o acţiune (o rugăciune, un gînd luminos, un fapt bun), atunci un şir de unghiuri poate fi şi o acţiune realizată în comun, cum ar fi o rugăciune, de exemplu.


Talerul de mai sus este una din cele mai excepţionale dovezi ale cunoştinţelor universale ale lui Homo Geometricus. Să cercetăm cu atenţie acest vas de la Dibel, Macedonia, 5.000 ani BC. În centrul vasului îşi are începutul (începutul este indicat prin subţierea conştientă a liniei) o spirală (un vîrtej, o furtună) care se dezvoltă pînă la extremitatea vasului, adică pînă la limita sa. De acolo trece în Zig-Zag care, la capăt, adică tot la limita, îşi subţiează şi el linia pînă la nimic. Unirea acestor două capete foarte subţiri (a spiralei şi a zig-zagului) prin golul care echilibrează şi împrospătează eforturile întregului Cosmos este sugerată de găurile (pustii prin esenţă) care împlinesc mesajul (să ne amintim de rolul deosebit de important al pustiului în scrierea lui Lao Tzu). Pacea este limita Furtunii. Golul, Pustiul este limita Păcii din care se naşte Furtuna. Furtuna şi Pacea sunt echilibrate în Cosmos. Furtuna şi Pacea sunt limitate de Golul care echilibrează de la sine măreţul spectacol al acţiunilor cosmice.

Homo Geometricus a ştiut că trebuie să echilibreze forţa colosală a Vîrtejului cu limitele colosale ale Meandrului. În echilibrul acestor doua măreţe forţe cosmice, în polarizarea lor se afla sursă energiilor vitale, şi cine ştie să le folosească navighează curajos pe valurile lor înalte.

Acest Zig-Zag etnografic din Maramureş, România, sec. XX AD, reprezintă Hora, principalulul dans în cerc sau (uneori) în şir al românilor. Originea lui se pierde în negura vremilor, dar vechiul mesaj de armonie, pace şi limită a nebuniilor omeneşti, care se transmite tuturor participanţilor la dans, nu poate fi tăgăduit. Hora pacifică şi apropie oamenii. Hora pune limite de comportament, de vestimentaţie, de discurs. Hora adună. Hora transformă. Hora îl potoleşte pe cel înfrînat şi-l ridică pe cel slab. Hora naşte furtunile pe care tot ea le pacifică. În Hora toţi sunt egali.

Zig-Zagul este păstrat în România (alături de romb şi alte vechi semne geometrice) pînă în zilele noastre ca element de decor în costum şi în costrucţii. Poporul român se pare că pastrează cele mai geometrice manifestări aritistice din lume.

Meandrul este pasul logic care uneşte zig-zagul cu limitele acţiunilor umane. Orice curgere este potolită de meandre. Felul cum a fost construit de Homo Geometricus demonstrează că meandrul este polul opus al spiralei ca model al acţiunilor nesăbuite ale omului. Noi credem că el reprezintă limita construirilor omeneşti. Dincolo de meandru se întinde cîmpul labirintic al morţii sigure, al mrejelor din care nu este scăpare, al îngheţului veşnic.Transformarea unui meandru în labirint a fost pictată pe destule lucrări ale omului neolitic. Orice construit are umbră. Orice umbră schimbă regimul de temperaturi. La umbra marilor poduri sau buildinguri din New York multe lucrări frumoase ale Naturii nu mai pot avea loc.

Model de labirint de la 5.500 ani BC, din cultura Starcevo-Criş (Koros), de la Katacpart-Vatatanya, Ungaria. Un vîrtej îngheţat, o lume care şi-a terminat fiinţarea. Labirintul este cunoscut datorită mitului despre Minotaur. Descoperirile arheologilor arată că labirintul ca limită a meandrului a fost cunoscut de oameni multe mii de ani înainte de “timpurile mitice” ale regelui Minos, fiul lui Zeus şi al Europei. Şi cînd scriem aici Europa avem în vedere tocmai patria lui Homo Geometricus, însemnele căruia au fost preluate de greci de la vechile populaţii sud-est europene.

Meandrul ne demonstrează cît de vechi sînt cunoştinţele omeneşti despre limite, despre încîlcelile “bazice” în care ne bagă acumularea (şi producerea) iluziilor, despre necesitatea echilibrării proiectelor omeneşti cu măsurile de fiinţare ale naturii şi ale Cosmosului.


Tri-line-ul, sau forţa celor trei elemente. Puterea excepţionala a lui trei a fost, însă, cunoscută şi către anul 27.000 BC, la Mitoc, lîngă Botosani, în România. Puterea benefică a lui trei stă la baza creştinismului modern. Puterea benefică a lui trei o cunoaşte instinctiv practic fiecare om de pe Pamint.

Triunghiul este una din cele mai cunoscute figuri geometrice. Dar atunci când Pytagoras enunţa teorema sa despre pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic, iar Thales, cum se crede, pe cea despre asemănarea triunghiurilor, piramidele egiptene ca model de cunoaştere perfectă a proprietăţilor triunghiului şi a piramidei construită pe modelul triunghiului, stăteau în pustiul din jurul Gizei de multe mii de ani. Acum, dacă cercetam cu atenţie ce ne spun arheologii, vedem că arta sau ştiinţa triunghiului este mult mai veche decît anul 2800 BC când marele medic şi înţelept Imhotep a proiectat şi construit prima piramidă egipteană. Mulţi înţelepţi antici vorbesc despre unitatea (sau necesitatea unităţii) Cerului, Pămîntului şi a Omului. Noi credem că felul cum a fost pictat triunghiul de către primii oameni demonstrează că tocmai despre această unitate fundamentală este vorba.



Triunghiul pubic este locul de întâlnire a acestor trei forţe în vederea naşterii unui alt om (sau renaşterea unui spirit). Nimic mai miraculos şi mai fantastic decît această inginerie cosmică pentru realizarea căreia iubirea dintre bărbat şi femeie este proiectată aprioric. Magnific este acest cuplu de îndrăgostiţi de la Gumelniţa, malul Dunării, România. 4.500 de ani BC.





Iată un talger “filosofic” de la Drăguşeni, România, cultura Cucuteni A, cca 4200 BC. Vârtejul central este foarte puternic la origini, iar apoi forţa sa scade exponenţial, strivită parcă de limitele unui romb construit din benzi de tri-line-uri într-un mod deosebit. Un veritabil poem filosofic. Homer sau Hesiod l-ar invidia cu plăcere pe marele poet şi filosof şi pictor şi făurar de la Drăguşeni care a produs minunea de mai sus cu 3.500 ani înainte de Homer. Primii oameni erau cu certitudine plini de înţelepciune.

Net-ul, reţeaua care protejează, aduce hrana şi încălzeşte. În acelaşi timp Netul arată limitele lui: omul se poate încîlci (şi chiar muri) în iţele pe care tot el le construieşte.


Această figurină a fost găsită într-o mare localitate cucuteniană de la Ruseştii Noi, Republica Moldova. Marija Gimbutaş o datează cu anul 3.600 BC. Minunea acestei reţele constă în faptul că femeile românilor poartă asemenea fuste romboizate (numite fote) pînă astăzi. Nimeni nu a îndrăznit, se pare, să facă o legatură între termenul fotă şi acţiunea omenească care duce la apariţia unui nou om. Verbul romînesc, brutal astăzi, care numeşte popular actul iubirii, se potriveşte de minune cu termenul fustei la români. O analiză serioasă demonstrează ca şi în limbile slave termenul pentru fusta – iubca, se potriveşte de minune cu termenul pentru “make love”.

Acest vas cu două gîturi de Gumelniţa, pe care noi îl tot purtăm de colo-colo prin cercetarea noastră, arată cît de bine cunoşteau strămoşii noştri necesitatea cosmică a polarizarii tuturor acţiunilor care au loc în Cer şi pe Pămînt. Şi un simplu gînd este asemenea unei pietre aruncate în lac. Valurile lui, chiar dacă nu se văd, influenţează de multe ori foarte profund Curgerea.


Oul este marginea fragilă, dar magnifică a Creaţiei. Forma sa elipsoidală este limita de fiinţare şi a rombului, şi a furtunilor. Anticii spun că potrivit celor mai vechi oameni Cosmosul a luat fiinţă din duplicarea unui ou primordial. Partea de Sus este Cerul, iar partea de Jos este Pământul. Omul e la mijlocul acestei dualităţi divine. Tot anticii mai susţin, că potrivit celor mai vechi dintre oameni, Cosmosul se mişca în timp în cicluri fixe (indienii le numesc calpe), formind şiruri lungi de fiinţări ovoidale sau romboidale. Coloana de romburi susţine şi azi casa românului ca şi vechile coloane de romburi de la Lepenski Vir.


Nu e locul să ne aventurăm aici în descrierea totală a acestui poem de la Hotinca, cultura Karanovo, Bulgaria, 4.500 BC. Ochiul atent va observa că fiecare din cele 7 ouă se rotesc ca 7 planete în jurul unui cerc central. Nu ştim dacă astronomii moderni au inventat pâna la ora scrierii acestui text un model mai perfect de reprezentare a sistemului solar în care trăim.

Casa a fost închipuită de la bun început ca un axis mundi, un centru al lumii prin care fiecare om poate comunica cu Cerul şi poate chiar urca acolo secantic după moarte dacă îndeplineşte toate condiţiile unei asemenea treceri. Acest mic model de templu de la Parodin, Yugoslavia, de cca 5800 ani BC, are destule repere care demonstrează că patria templului cu fundament este în Europa de Sud-Est. O deschidere spre toate cele patru parţi ale lumii este sigură (plus gaura din acoperiş, care e o deschidere spre Cer, a cincea dimensiune?).

Model de templu de la Izvoarele, de pe Dunăre, România, 4.500 ani BC vine să confirme încă o dată că semnul de întrebare pe care l-a pus Marija Gimbutaş cu privire la originea sud-est europenă a templului cu fundament, este corect.


Cărţile neolitice nu mai sunt o incertitudine. Noi credem că micile rotiţe cu incizii geometrice pe ele, dotate cu o gaură în centru, găsite mai ales în locuinţele oamenilor culturilor Karanovo, Vinca, Turdaş, Rast erau “legate” pe un fir de Homo Geometricus şi formau astfel cărţi neolitice care se purtau la brîu sau în genţi speciale. Pus în uzul cercetării ştiinţifice universale mai ales de extraordinarele studii ale Marijei Gimbutaş (dar şi de o mulţime de cercetători din România, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Yugoslavia etc.) scrisul neolitic poate fi acum descifrat cu destule şanse de reuşită (folosind algoritmul simplu al alfabetului AA).

Avem aici o filă dintr-o carte neolitică creată de creatorii culturii Vinca. Scrierea modernă a textului aparţine Marijei Gimbutaş. Observăm că inciziile sunt trase rapid, cu siguranţă, de un om care ştia sigur ce reprezintă fiecare din aceste combinaţii de linii şi semne V.

Dar să lăsăm tineretului partea de citire a scrisului paleolitic şi neolitic, citire pentru care vederea noastră a slăbit deja. Sperăm ca tinerii de care este vorba nu vor uita să tragă cu ochiul şi la primele scrieri minioce, care sunt tot geometrice (dar oare scrisul fenician sau grecesc nu e geometric? Bunule Kadmos, unde iţi este patria ta şi a surorii dumitale, a Europei?)

Concluzii nu vrem să facem. Ele fac parte din armătura ignoranţei care a pus stăpînire pe omul modern, îndrăgostit de propriul chip, înfumurat de propria operă, încîlcit în miliardele de iluzii pe care mintea omenească le fabrică necontenit, înglodat în lupta sîngeroasă pentru dominaţia altuia.

Semnele pictate de la Mitoc sau Mezin, cele de la Cuina Turcului sau Lepenski Vir, de la Sesklo şi Karanovo, de la Starcevo şi Criş, de la Vinca, Anza şi Turdaş, Rast şi Vadastra, Hamangia şi Gumelniţa, Cucuteni şi Trypolie (scuzaţi-ne, spaţii italiene, albaneze, bosniace sau croate că nu vă pomenim aici) arată sigur că în Paleoliticul Superior a apărut în spaţiul Europei de sud-est un Homo Geometricus care a fondat cu înţelepciunea sa toată istoria viitoare a omului.

Manualele şcolare moderne nu mai au încăperi pentru strămoşii care ne-au lăsat drept pentru fiinţare. Să sperăm că manualele de pe Internet nu vor uita de măreaţa Revoluţie Geometrică care a proiectat şi revoluţia Neolitică, şi pe cea Industrială, şi pe cea Informaţională.

Andrei Vărtic, O istorie geometrică a lui Hommo Sapiens







Etichete:ANDREI VARTIC O ISTORIE GEOMETRICA DICTIONAR VECHEA EUROPA

Alfabetul AA

26FebFigurină de lut ars reprezentînd o zeitate-pasăre fără chip, Turdaş, Transilvania (pe rîul Mureş, între Simeria şi Orăştie, România), c. 5.500 BC

Această mică figurină din lut ars de la Turdaş, Transilvania, România, de peste 5 milenii BC ne arată un lucru care se repetă pe zeci de mii de figurine, vase, ştampile, încrustări în piatră şi os din Paleoliticul Superior şi din Neolitic. Pe gîtul zeiţei-pasăre fără chip se vede un V, adică un unghi, o acţiune orientată în jos. Orientarea de sus în jos este sugerată de realitatea verticală a figurinei. Un alt V, orientat simetric faţă de primul, de jos în sus, se opune acţiunii ce vine de sus în jos. Pe umărul stîng al figurinei a fost încrustat un V orientat spre dreapta, iar pe cel drept unul orientat spre stînga. Cu semnele simple de pe tastiera modernă a calculatorului acest mesaj “simetric” poate fi scris astfel:

V
> <
L


Noi propunem următorul algoritm de citire a textului incizat pe figurina de la Turdaş, algoritm care este în armonie cu principalele mituri ale omului:

V – o acţiune de Sus, a Cerului;
L - o acţiune de jos, sau reacţiune a Gliei, a Pămîntului;
> – o acţiune a stîngii, a inimii, a sufletului, a vitalului;
< – o reacţiune a dreptei, a minţii, a spiritului, a bitalului;


Splendidă figurină de lut ars de la Vinca, Yugoslavia, pe Dunăre, care poate fi “citită” cu ajutorul algoritmului de mai sus. 5.500 ani BC. Meşterul care a făurit-o cunoştea meandrul pe care îl regăsim şi pe figurinele de la Mezin. Chevronul din 6 semne V din partea de jos a figurinei va domina peste 1500 de ani desenul geometric al figurinelor de Cucuteni.


Micile figurine de la Vinca şi Turdaş demonstrează că popoarele urbanizate ale antichităţii (sumerienii, egiptenii, indienii, grecii, chinezii) nu sînt creatorii miturilor despre Creaţie. Multe mii de ani înaintea Sumerului, în Europa de sud-est, în bazinul măreţ al Dunării de mijloc şi de jos, se ştia de Cer şi Pămînt (Glie) (an si ki – ziceau, de pildă, sumerienii), de simetria acţiunilor şi a reacţiunilor. Când Lao Tzu vorbea la c. 500 BC despre cei mai vechi oameni, el avea în vedere pe Homo Geometricus, care a ajuns în China (cultura “geometrică” Yangshao) pe la 3500 BC.

Piramida lui Joser, creată de Imhotep pe la 2800 BC, este o acţiune uriaşă a omului pentru a stimula o reacţiune pe măsură a Cerului. Dar “ideea” realizării acestei construcţii uriaşe o regăsim perfect elaborată multe mii de ani înainte tot în Europa de sud-est. Iat-o:

V
L


Cosmogonia Rig-Vedei se vede uşor în simplele însemne geometrice ale lui Homo Geometricus care a trăit paşnic în Europa de sud-est şi Răsăritul Apropiat mult înaintea indo-europenilor. Homo Geometricus ştia încă la 27.000 ani BC de trinitate şi multiplii ei. Ştiinţa lui Tales, Pytagoras sau Parmenide, ciclurile vedice, armoniile acţiunilor şi reacţiunilor taoiste, mitul despre Ghilgamesh sau textele de dragoste ale vechilor egipteni pot fi regăsite în semnele lui Homo Geometricus, semne bazate pe simetriile unghiului care nu aveau nevoie de translator pentru a fi înţelese de vorbitorii diferitelor limbi.

Ion Vartic a numit acest alfabet construit din simetriile unui singur semn – AA (Angle Alphabet) şi a propus o comparare între AA şi HTML (cum se arată mai jos). AA poate fi folosit cu usurinţă nu numai pentru depozitarea primelor cosmogonii, ci şi pentru a transmite mesaje utilitare, lucru realizat în neolitic mai ales cu ajutorul micilor ştampile din lut ars:

O ştampilă de la Sesklo, Grecia confirmă folosirea unghiului orientat ca modalitate de depozitare şi transmitere a informaţiei în neoliticul timpuriu – c. 6000 ani BC

O ştampilă de la Cucuteni, România, cultura Cucuteni A, arată că omul neolitic folosea şi pe la 4300 BC alfabetul AA pentru a depozita şi transmite informaţia.

Asemănarea dintre aceste două vechi ştampile, vine să confirme încă o dată faptul că strămoşii noştri Pelasgi au fost primii locuitori ai Greciei, aşa cum istoricii antici greci ne relatează. Acest fapt este susţinut şi de A. Jarde : “Asupra istoriei primitive a regiunilor care vor forma Grecia, grecii înşisi nu ştiu nimic. Pînă în prezent, solul grec n-a scos la iveală nici o urmă materială a paleoliticului. Cei mai vechi locuitori din Grecia sunt tracii – pelasgii – , aparţinînd timpului neoliticului.”


O altă incizie, mult mai veche decit Revoluţia Neolitică, arată că Homo Geometricus cunoştea perfect algoritmul AA chiar şi în mileniul 11 BC. Repetăm aici incizia în os de cal de la Cuina Turcului unde se vede unirea celor patru feluri de V intr-un romb “plin” cu zece linii paralele puse în creştere-descreştere simetrică:

Şi scrierea de pe acest os de cal de la Cuina Turcului poate fi reprezentată cu ajutorul instrumentelor simple ale unei tastiere astfel::

V
<>
L


Acţiunea Cerului, reacţiunea Pămîntului, polarizarea Minţii şi a Inimii (sau stîngii şi dreptei) au creat rombul, simbolul naşterii sau al renaşterii.

Acum sîntem pregătiţi pentru a citi cu AA mesajul de pe figurinele de la Mezin care au o vechime extraordinară – 18.000 ani BC, comparind textul de la Mezin cu modelul de limbaj HTML. Rezultatul cercetarii a întrecut toate aşteptările: Homo de Mezin scria cu acelaşi alfabet HTML-izat ca şi omul de Cuina Turcului, Schela Cladovei, Lepenski Vir, Sesklo, Starcevo, Karanovo, Vinca, Turdaş, Rast, Hamangia, Gumelniţa sau Cucuteni.


< HEAD>

















< /BODY>




Să comparăm, deci, textul de la Mezin cu schema unui HTML (Limbajul de Marcare a HiperTextului), care “este un set de reguli utilizate pentru formatarea unui document Web”, dar şi cu un limbaj procedural de tipul Microsoft Word. Să vedem cum textul de la Mezin foloseşte AA atît pentru a formata documentul, cît şi pentru a-l umple cu informaţie.

V Acest mesaj este transmis din Cer în limbajul zeiţelorV
> <
L Acest mesaj este scris cu AA (Angle Alphabet)
V Omul este o acţiune a Cerului</b></b><br /> <br /> <b><b>V<br /> >>> <<<<br /> L<br /> V<br /> V </b></b><br /> <br /> <b><b><BODY> </b></b><br /> <br /> <b><b>Viaţa apare ca luptă, armonie, pace, polarizare a patru elemente: Cer, Pămînt, Suflet, Spirit. Un fizician atomist modern ar scrie în loc de Cer, Pămînt, Suflet, Spirit – Sus, Jos, Stânga, Dreapta. Acţiunile şi reacţiunile acestor patru forţe crează Rombul, locul unde noua viaţă apare pentru “to be or not to be”. V-ul care urmează după structura rombică de la Mezin ne sugerează că destinul viitorului om este protejat de Cer. În fine este sugerată calea de naştere a omului:</b></b><br /> <br /> <b><b>\ / </HTML> sfârşitul mesajului – omul se naşte pe această cale: \ /</b></b><br /> <br /> <b><b><u>Lectura noastră este, desigur, o ipoteză</u>. <u>Omul modern, mai ales cel euro-atlantic, este atît de legat de forma verbală, fonemică a unui alfabet încît orice limbaj matematic sau geometric îl sperie încă din primii ani de şcoală. Şi, totuşi, analiza atentă a mii şi mii de încrustări paleolitice şi neolitice arată că Homo Geometricus a folosit în Europa de sud-est un alfabet perfect pentru comunicarea şi depozitarea informaţiei vitale pentru fiinţarea sa. Logica acestui om era perfectă şi credinţa noastră sinceră este că Homo Geometricus a fost un om desăvîrşit şi sub aspect fizic, şi sub aspect moral, şi sub aspect spiritual. </u></b></b><br /> <br /> <b><b><a href="http://ramaniamyblog.files.wordpress.com/2010/02/new-picture-13.png" target="_blank"><img src="http://ramaniamyblog.files.wordpress.com/2010/02/new-picture-13.png?w=490" border="0" alt="" /></a></b><b>Acest ou neolitic cucutenian (Petreni, W Ucraina, c. 4000 BC) care se duplică păstrînd unde de “trei linii” arată cît de spectaculoase au fost cunoştinţele lui Homo Geometricus, cunoştinţe la care vom reveni în “Dicţionarul de AA” folosit de Homo Geometricus.</b></b><br /> <br /> <b><b><u>Atunci cînd nu-şi cioplea chip el se proteja de reacţiunile care l-ar fi putut anihila. Atunci cînd nu depozita iluziile şi “faptele sale”, el păzea vitalul său firav de acţiunea nimicitoare a oceanului de iluzii</u> (noi numim acest fenomen uman cu termenul bital) pe care spiritul uman îl crează cu uşurinţă. <u>Atunci cînd păstra cu fermitate credinţa în necesitatea armonizării acţiunilor Cerului şi Pămîntului cu decizia omenească ce se realizează prin Suflet şi Spirit (Inimă şi Minte), acel om căuta de fapt să stea modest în trinitatea Cer-Om-Pămînt în care s-a întîmplat să apară de la sine. </u></b></b><br /> <br /> <b><a href="http://ramaniamyblog.files.wordpress.com/2010/02/new-picture-14.png" target="_blank"><img src="http://ramaniamyblog.files.wordpress.com/2010/02/new-picture-14.png?w=490" border="0" alt="" /></a><b>Acest superb vas de pe Dunăre (Gumelniţa, România, 4500 BC), dotat cu două gîturi foarte diferite ne vorbeşte despre furtunile care destramă ordinea şi despre ordinea care îngheaţă furtunile. Dar despre reţele de Net vom vorbi mai jos.</b></b><br /> <br /> <b><b><u>Homo Geometricus nu a folosit arme pentru a-şi ucide semenii, nu a trăit în comunităţi mari care ar fi creat conflicte şi între oameni, şi între om şi natură, nu a avut nevoie de arhive uriaşe pentru a depozita faptele regilor, a reînoit mereu istoria şi creaţia în baza unor cunoştinţe deosebit de profunde despre Sine, Pămînt şi Cosmos</u>. <u>Puţinătatea mijloacelor materiale de care s-a folosit acel om nu este un indiciu că el ar fi fost primitiv şi subdezvoltat. Dimpotrivă, tocmai acest lucru demonstrează că el era un om deplin şi că trăia în armonie cu semenii săi, cu Pămîntul şi cu Cosmosul. </u>Vechile mituri, legende şi poveşti, textele primilor filosofi sau cosmogonii ne relatează cu lux de amănunte tocmai istoria acestui om.</b></b><br /> <br /> <br /> <br /> <b><b><a href="http://ramaniamyblog.files.wordpress.com/2010/02/new-picture-15.png" target="_blank"><img src="http://ramaniamyblog.files.wordpress.com/2010/02/new-picture-15.png?w=490" border="0" alt="" /></a><u>Pe această ştampilă de Cucuteni s-a imprimat necesitatea imperioasă a balanţării acţiunilor şi reacţiunilor omeneşti. Orice curgere îşi are meandrul său, orice furtună este potolită de necesitatea tihnei, orice tihnă va fi zguduită de inevitabile vârtejuri. Autorul acestei cărţi este ferm convins că această cunoaştere este una din cele mai vechi şi omul modern ar trebui să-şi scoată pălăria în faţa lui Homo Geometricus.</u></b></b><br /> <br /> <b><b><u>Multe mii de ani înaintea Sumerului, oamenii din Vechea Europă cunoşteau simetria, vorbeau de Cer şi Pămînt, de Suflet şi Spirit, de echilibrul necesar al acţiunilor şi reacţiunilor, de polarizarea acţiunilor şi reacţiunilor care aduc în ciocul zeiţelor-păsări naştere şi chiar renaştere, de conflictele care aduc moarte şi anihilare, de necesitatea balanţării acţiunilor şi reacţiunilor, de necesitatea consultării Cerului şi Pămîntului în vederea luării unor decizii corecte acum, în clipa fiinţării</u>. În 18.000 ani BC locuitorii unui sat paleolitic de pe rîul Desna din Ucraina au scris cele spuse mai sus cu un simplu alfabet din unghiuri simetrice şi bucuria scrierii lui cu semnele simple ale unei taste nu ruşinează finele acestei file scrise cu instrumentele Revoluţiei Informaţionale</b></b><br /> <br /> <b><b>V<br /> V<br /> > <<br /> L<br /> V<br /> >>> <<<<br /> L<br /> V<br /> V<br /> \ /</b></b></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1026656" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1026656 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1026656_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1026656 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1026656 --><!-- post #1027145 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1027145" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1027145" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1027145&postcount=291" target="new" rel="nofollow" id="postcount1027145" name="291"><strong>291</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1027145"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-10-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1027145"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1027145", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1027145"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>Mesajul lui Andrei Şaguna</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1027145">Şaguna…? Dar Şaguna e “ceva” din secolul trecut…<br /> Bine-nţeles că Şaguna a fost un om al secolului trecut! Dar şi secolul nostru a devenit un secol… al secolului trecut. Sunt nenumărate motive de a observa actualitatea unei impresionante părţi din mesajul pe care-l conţine, intrinsec, fapta de-o viaţă a mitropolitului Ardealului.<br /> Mai întîi, onorată adunare, aş sublinia apăsat, ceea ce mă “doare” cel mai mult. Privind către ceea ce a durat Şaguna, aş constata şi v-aş ruga să luaţi aminte: cît de bine a ştiut el să lucreze cu străinii în favoarea, şi NUMAI în favoarea, interesului naţional. Cu un talent diplomatic excepţional şi cu un simţ teribil pentru ceea ce aduce profit firii româneşti, Şaguna a ştiut, în învolburaţii ani ‘40, ‘50 şi ‘60 ai veacului (zic în continuare) “trecut”, în care, ca şi astăzi, vai!, nu toate ale noastre se hotărau doar după voia noastră dinlăuntru, a ştiut să îmbine eleganţă, şiretenie şi fermitate spre a aduce folos r o m â n e s c u l u i. Aşa a fost, de pildă, – cum bine ştiţi – în iunie 1848 cînd, la Innsbruck, în Tirol, i-a prezentat împăratului Ferdinand dorinţele românilor, după cum reieşiseră ele din magnifica adunare naţională de la Blaj, din mai. Trimis de la Innsbruck la Budapesta, Şaguna nu s-a descurajat (ca alţi membri ai delegaţiei) de eschivele şi tergiversările cu care a avut de-a face, şi a reuşit, prin persuasiune şi fineţe, să-şi transforme oponenţii în amici şi să-şi atingă scopurile. La fel a fost în februarie 1849, cînd a ajuns în audienţă la Franz Joseph (care, semn de respect şi preţuire, l-a şi oprit la masă) şi a cerut <i>“unirea tuturor românilor din statele austriace într-o singură naţiune independentă, cu administraţie naţională autonomă în privinţa politică şi bisericească, cu şef naţional politic, senat românesc, <b>şi cu limba naţională în toate afacerile care-i privesc pe români”</b>.</i> Aşa a fost şi în 1860, iarăşi la Viena (Viena era un fel de Washington al vremii!), unde, la consfătuirile senatului imperial, Şaguna şi-a spus cu bărbăţie crezul în privinţa bisericii şi a culturii, concepute, ambele, în spirit naţional. (Sintagma “spirit naţional” – care, mărturisesc, îmi place foarte mult – îi aparţine chiar lui Şaguna, a folosit-o în conferinţa naţională pe care a convocat-o în decembrie 1848, unde a vorbit despre <i>“însemnătatea spiritului naţional şi liberal”</i>, prin “liberal” el neînţelegînd o anume doctrină, ci ideea de libertate necenzurată despotic).<br /> Această pledoarie constantă şi mereu miezos argumentată în favoarea <b>spiritului naţional</b> este ceea ce aş numi: a doua componentă de stringentă actualitate din mesajul lui Şaguna, în aceste vremuri “ale noastre” în care nu e colţişor, stradă, nu e simpozion, nu e ecran de televizor în care să nu te înţepi în “furculisionul” Coanei Chiriţa a lui Alecsandri, chiar dacă acum “furculisionul” a devenit “furculişn”. Nu glumesc deloc: dau o singură pildă, cea mai peremptorie: hotelul din buricul Bucureştilor, hotel care se numea pe vremuri “Bucureşti”, acum se numeşte “Bucharest”, de parcă dacă-şi păstra numele românesc, străinii ar fi rămas buimaci în faţa unui cuvînt aşa de straniu şi ar fi sughiţat fără contenire. Într-o epistolă către Ioan Purcariu din 1865, Şaguna exprima acest deziderat al elementarei demnităţi naţionale într-un mod pe cît de hîtru, pe atît de memorabil: <i>“Noi nu avem alta să facem decît să ne gîndim la ouăle care rămîn naturei lor consecvente, fără privire la cloşca sub care se pun ele spre clocire. Ouăle raţei puse sub găină dau pui de raţă, iar cele de găină puse sub curcă dau pui de găină. Aşa şi noi, trebuie să rămînem români, fie cum va fi regimul şi maxima lui”. </i>Nimic mai potrivit în acest început de mileniu românesc, plin de scălîmbăielile multora care se fîţîie steril pe toate meridianele şi, întorşi acasă mai moţaţi decît la plecare, vor să facă din România poligon de experimentare pentru toate extravaganţele posibile, cînd nu chiar pentru toate aberaţiile. În schimb, tot ceea ce este autohton şi cu rădăcini în strămoşime – le pute. În faţa acestei realităţi de zi cu zi, vorbele spuse de Andrei Şaguna în cuvîntarea sa în edificiul Seminarului din Sibiu, în martie 1861, de la prima adunare a Asociaţiunii pe care a înfiinţat-o (şi pe care, cu puterile noastre, o ducem şi noi mai departe), acele vorbe ale sale mă ung la inimă. Le citez cu emoţie şi, cu smerenie şi modestie, le subscriu întru totul: <i>“Însfîrşit, dinparte-mi mă oblig că voi sprijini scopul Asociaţiei noastre în cît va sta în puterile mele, căci <b>aci voi fi norocos a auzi sunetele dulci ale limbii mele materne, care la străini nu s-a învrednicit de atenţiune, însă acelea cu atîta mai scumpe sunt inimei mele”</b>. </i>Într-adevăr, nu s-a învrednicit de atenţiune la străini (din păcate, nici la mulţi care sunt cetăţeni români). Cît despre străinii-străini, am să vă dau un singur exemplu. Există maşini de copiat imagini sau texte pe calculator, aşa numitele scanere. Există programe (“OCR”) care transformă fotografia textului în text procesabil pe calculator. Ei bine, nici unul din aceste programe nu e capabil, în anul 2000 d.Cr., să recunoască vreuna din cele numai 3, trei litere cu adevărat specifice doar nouă românilor, şi anume ă, ş şi ţ. Calculatoarele de azi, deştepte de pot citi şi compoziţia solului de pe planeta Jupiter, capotează şi încep să scoată fum cînd se confruntă cu aceste monstruoase hieroglife, pentru că nimeni dintre programatorii lor nu a luat în seamă şi limba de origine latină vorbită între Tisa, Nistru, Dunăre şi marea lîngă care ne aflăm. Ba vin unii chiar de pe la noi, servili şi mai “interneţi” decît însuşi Internetul, şi propun să lepădăm naibii aceste semne diacritice, ca să ne universalizăm, vezi Doamne! – de parcă francezii ar renunţa vreodată la e-urile lor cu accente, germanii la a-urile lor cu două puncte, portughezii la o-urile cu tildă deasupra ş.a.m.d. ?Veţi spune că e o problemă de lingvistică şi de informatică? Nu, nu veţi spune asta, pentru că simţiţi ca şi mine că este, în ultimă socoteală, o problemă politică: în ce măsură ştim să ne facem ascultaţi şi băgaţi în seamă în lumea cea mare şi tulbure. Andrei Şaguna, un fel de Iorga şi Titulescu laolaltă ai secolului trecut, ar fi ştiut s-o facă şi pe asta.<br /> În fine, al treilea punct al contemporaneităţii mesajului lui Şaguna este polivalenţa sa structurală. A fost un om care a gîndit, a organizat, a scris, a tipărit, a zidit. A ştiut, ca puţini români, să fie în egală măsură un om de administraţie şi un intelectual adînc, un constructor de clădiri adevărate, din piatră şi cărămidă (care dăinuie şi azi) şi un izvoditor de concepte la fel de solide, inspirate, în esenţă, din filonul spiritului naţional. Asemenea oameni trag o ţară înainte mai mult decît zece guverne care ard gazul sinistrei tranziţii dinspre o urgie spre altă urgie. Deie Dumnezeu cel Sfînt să zămislească pămîntul românesc şi alţi bărbaţi ca Andrei Şaguna – şi atunci ţara asta va putea ajunge unde merită să fie.<br /> <div align="right"><i>autor: <a href="http://www.pruteanu.ro/" target="_blank">George Pruteanu</a>, 21 ianuarie 2001, Cuvînt la Reuniunea anuală a ASTRA</i></div></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1027145" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1027145 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1027145_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1027145 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1027145 --><!-- post #1027645 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1027645" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1027645" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1027645&postcount=292" target="new" rel="nofollow" id="postcount1027645" name="292"><strong>292</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1027645"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-12-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1027645"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1027645", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1027645"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>Documentar video cu Parintele Justin – FERICITI CEI PRIGONITI</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1027645"><br /> <div align="center"><b>FERICIŢI CEI PRIGONIŢI</b><br /> Părintele Justin Pârvu<br /> Mărturisitor al temniţelor comuniste</div>DVD – film documentar despre prigoana din temniţele comuniste, cu relatări ale Părintelui stareţ Justin Pârvu, mărturii ale foştilor gardieni şi ofiţeri de securitate, precum şi dezvăluiri din dosarele arhivelor C.N.S.A.S.<br /> Durata: 70 min.<br /> Pentru comenzi accesati <a href="http://atitudini.com/abonamente/" target="_blank"><font color="#981243">aceasta pagina</font></a>.<br /> Mai jos puteţi viziona o prezentare a acestui documentar.<br /> <br /> <br /> <br /> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=iDTzNOX5_dg&feature=player_embedded" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?v=iDTzN...layer_embedded</a><br /> <br /> <br /> Publicat pe 10 February 2012</div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1027645" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1027645 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1027645_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1027645 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1027645 --><!-- post #1027648 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1027648" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1027648" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1027648&postcount=293" target="new" rel="nofollow" id="postcount1027648" name="293"><strong>293</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1027648"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-12-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=8193"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=8193&dateline=1213714610" width="80" height="53" alt="TB's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1027648"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=8193">TB</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="TB is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1027648", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Jan 2008</div> <div> Posts: 17,202 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1027648"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1027648"><object style="height: 390px; width: 640px"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/DjAlZ6NbewI?version=3&feature=player_detailpage"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/DjAlZ6NbewI?version=3&feature=player_detailpage" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="640" height="360"></object></div> <!-- / message --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1027648" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1027648 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1027648_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">TB</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=8193">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=8193" rel="nofollow">Send a private message to TB</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=8193" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de TB</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1027648 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1027648 --><!-- post #1027769 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1027769" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1027769" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1027769&postcount=294" target="new" rel="nofollow" id="postcount1027769" name="294"><strong>294</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1027769"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-12-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1027769"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1027769", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1027769"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>N. Georgescu-Roegen, fondatorul bioeconomiei şi un mare economist român</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1027769"><img src="http://ethoseconomic.files.wordpress.com/2012/01/roegen.jpg?w=162&h=226" border="0" alt="" /><br /> <br /> Când ne gândim la un imaginar panteon al românilor care s-au ilustrat şi în afara ţării prin ceea ce au lăsat lumii ne vin spontan în minte numele lui Eliade, Cioran, Ionescu, Brâncuşi, Enescu, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache. Dacă adâncim reflecţia şi ne gândim la cei care au fost revoluţionari în sfera lor de acţiune, ne oprim, dintre numele de primă mărime, la Ionescu, Coandă, Brâncuşi, Tzara. Iata însă un alt nume, cel al lui Nicholas Georgescu-Roegen, care nu apare în nici una dintre cele două serii, deşi el merită cu prisosinţă să fie enumerat printre cele mai eminente spirite produse de români în secolul trecut.<br /> Nicholas Georgescu-Roegen a fost un distins matematician şi unul dintre marii economişti ai lumii din secolul XX. Bioeconomia, al cărei fondator este, se studiază astăzi în institute şi fundaţii europene şi furnizează subiecte de reflecţie pentru importante congrese şi simpozioane internaţionale. În România, a scris despre el, în trecere, Mihai Pelin, în cartea să <i>Opisul emigraţiei politice</i> (2002) în care sunt publicate 1222 de fişe biografice ale unor personalităţi importante din emigraţia românească, fişe extrase din dosarele vechii Securităţi comuniste.<br /> Georgescu-Roegen s-a născut la Constanţa, în februarie 1906. După studii de matematică la Bucureşti şi la Sorbona, prin anii ’30, obţinând o bursă din partea Fundaţiei Rockefeller, a studiat ştiinţele economice la Harvard, unde l-a avut ca profesor pe Joseph Schumpeter (1883-1950) – economist celebru, cu numeroşi discipoli până în zilele noastre. Acesta i-a propus în 1936 să rămână alături de el, în cadrul departamentului de ştiinţe economice, dar tânărul savant a ales să-şi urmeze cariera universitară în ţară, la Universitatea din Bucureşti. Revenit deci în România, a primit diferite responsabilităţi guvernamentale, printre care s-a numărat şi aceea, după 1944, de secretar general al Comisiei române pentru aplicarea armistiţiului cu URSS. Protestând împotriva aroganţei sovietice, el începe să fie urmărit şi persecutat de Siguranţă, infiltrata de comunişti. Fuge din ţară în 1946, împreuna cu soţia, la bordul unui cargo ce mergea la Istanbul.<br /> Ajuns din nou în Statele Unite, Georgescu-Roegen predă la Vanderbilt University (Nashville, Tenessee) de prin anii ’50. Aici elaborează cele mai importante lucrări ale sale, printre care <i>The Entropy Law and the Economic Process</i> (1971). În 1979 apare la Lausanne cartea <i>La décroissance. Entropie, écologie, économie</i>, în traducerea profesorilor Jacques Grinevald şi Ivo Rens de la Universitatea din Geneva. Cartea era de fapt o antologie, alcătuită din două capitole extrase din <i>Energy and Economic Myths</i>(1976) şi din alte două capitole din lucrarea, rămasă inedită, <i>Bioeconomics. La décroissance</i>, îmbogaţită cu un nou capitol, <i>La dégradation entropique et la destinée prométhéenne de la technologie humaine</i>, va fi reeditată în 1995, în Franţa.<br /> În 1976, când Georgescu-Roegen împlinea 70 de ani, s-a publicat în onoarea sa un volum care insera texte omagiale semnate de mai mulţi laureaţi americani ai premiului Nobel pentru economie. Faţă de toţi aceştia, Georgescu-Roegen va fi considerat, începând de prin anii ’80, un gânditor dizident. Şi toţi îi vor fi apoi adversari!<br /> In ultima parte a vieţii, a avut totuşi mulţumirea să vadă că ideile sale îşi croiesc drum şi devin din ce în ce mai actuale. A murit în 1994 la Nashville, oraşul în care a trăit mai mult de jumătate dintr-o viaţă lungă şi fructuoasă, dedicată în primul rând studiului.<br /> Gândirea economica a lui Nicholas Georgescu-Roegen este substanţial nutrită de formaţia sa de matematician, dar caracterul ei vizionar nu poate fi înţeles fără o atentă şi riguroasă distincţie între diferitele ei componente interdisciplinare. Bioeconomia, pe care el o opune gândirii economice clasice, este o ştiinţă ce analizează activitatea din economie ca o continuare a evoluţiei biologice cu mijloace extrasomatice – aşadar culturale şi sociale. Ea înseamnă dezvoltare, desigur, dar nu printr-o creştere nesfârşită a producţiei de bunuri materiale, aşa cum preconizează gândirea economică ortodoxă. O asemenea creştere are limitele ei, dincolo de care specia umană este sortită inexorabil să dispară şi savantul demonstrează existenţa acestor limite din ce în ce mai ameninţătoare, prin acţiunea celui de-al doilea principiu al termodinamicii, al entropiei. Entropia este cantitatea de energie difuză şi inutilizabilă dintr-un sistem închis. De exemplu, apa fierbinte dintr-o cană care ar servi la infuzarea unui pacheţel de ceai îşi pierde, mai devreme sau mai târziu, căldura. Aceasta căldură împrăştiată în aer contribuie la ridicarea temperaturii camerei, dar nu mai poate servi la reîncălzirea apei din cană şi deci apoi la infuzarea ceaiului. Procesul de creştere a entropiei într-un sistem închis este, aşadar, ireversibil – aceasta este legea entropiei. Dar apa din cană poate fi reîncalzită pe o maşina de gătit. Entropia din camera scade (apare o energie utilizabilă), dar ea este obţinută cu preţul creşterii entropiei în alt sistem închis, reţeaua electrică. Georgescu-Roegen consideră biosfera un asemenea sistem închis şi activitatea economică a omului ca o activitate producătoare de entropie ce va epuiza succesiv toate resursele energetice ale pământului. El vedea, fără să-şi facă prea multe iluzii, ieşirea din această neîntreruptă „luptă pe care omenirea o duce împotriva mediului înconjurător şi contra ei înseşi“ într-o nouă etică prin care ar urma să se ia în considerare nevoile şi securitatea generaţiilor viitoare. De aici necesitatea diminuării producţiei, a „descreşterii“ şi a înţelegerii corecte a conceptului de dezvoltare, care nu trebuie să fie o funcţie a producţiei de bunuri fizice.<br /> Continuatorii săi, un Mauro Bonaiuti de la Universitatea din Modena, de exemplu, sunt însă ceva mai precişi. Ei propun ca o soluţie salvatoare nu diminuarea activităţii economice, ci modificarea cererii. Va trebui stimulată cererea de bunuri relaţionale (servicii culturale şi artistice, de asistenţă, religioase etc.) în detrimentul bunurilor tradiţionale cu impact ecologic ridicat şi producătoare de entropie.<br /> Sigur, e cu totul aproximativ să rezumi o teorie complexă, cu nenumărate implicaţii, în câteva fraze. Dar şi aşa forţa gândirii lui Nicholas Georgescu-Roegen, fineţea şi vizionarismul ei ne apar impunătoare. Iar pesimismul sau ştiinţific, convingerea ca civilizaţia vremii noastre se îndreaptă către un impas global ne îngăduie să-l vedem undeva în vecinătatea lui Emil Cioran.<br /> <br /> <div align="right"><i>autor: Mircea Gheorghe, revista „Pagini româneşti“ din Montreal (Canada)</i></div></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1027769" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1027769 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1027769_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1027769 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1027769 --><!-- post #1028312 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1028312" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1028312" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1028312&postcount=295" target="new" rel="nofollow" id="postcount1028312" name="295"><strong>295</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1028312"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-14-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1028312"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1028312", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1028312"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>Vasile Marin despre menirea naţionalismului</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1028312"><a href="http://foaienationala.ro/wp-content/uploads/2012/02/Vasile-Marin.jpg" target="_blank"><img src="http://foaienationala.ro/wp-content/uploads/2012/02/Vasile-Marin-197x300.jpg" border="0" alt="" /></a><br /> <b><i>Formula mântuirii noastre este frontul elitei de suflet, de minte şi de simţire a naţiei româneşti. Credem în virtuţile neamului nostru şi în învierea lui.</i> (Vasile Marin)</b><br /> <br /> <b>Române –</b><b>Harnice căutător de lumină</b>,<br /> Naţionalismul este o politică de afirmaţie a naţiei respective. El promovează spiritul naţional înaintea celui cetăţenesc, condiţionează de primatul naţional toate celelalte rosturi sociale.<br /> Rosturile lui trebuie concretizate într-un stat naţional, care să nu fie la dispoziţia cetăţenilor. Ci să fie un stat de prestigiu, cu misiune istorică, culturală, civilizatoare.<br /> Prin mistica naţională se creiază un om desfăcut de abjectul materialism al epocii, se dezghiocează omul de aderenţele epocii actuale şi se face şcoala permanenţelor eroice. Astfel, naţionalismul formează omul virtuţilor cardinale: erou, preot, ascet, corectitudine, ostaş. De aceea, naţionalismul concepe societatea ca pe o mare armată, cu o ierarhie spirituală şi o conducere adecvată.<br /> Naţionalistul este un ostaş în slujba unei credinţe. Acţiunile lui sunt subordonate interesului patriei. El se comportă ca şi cum ar face-o într-un război pe care îl poartă naţiunea lui. Esenţialul este spiritul de jertfă.<br /> Naţionalismul nostru are un conţinut social. Nu împarte pe profitori în Români şi neromâni. Nu-i tolerează pe cei dintâi ca şi pe cei de-ai doilea. Uneori este chiar mai temut adversar al celor dintâi, cari, subjugaţi intereselor lor şi deservind interesele patriei, comit un act de înaltă trădare.<br /> (….)<br /> <b>«Vrem dreptate, pâine, pace,</b><br /> <b>Pentru Neamul românesc!»…</b><br /> Nu vă lăsaţi înşelaţi de speranţe, oricât de colorate s-ar prezenta, şi nu vă plecaţi urechea la şoapte binevoitoare, orideunde ar veni ele. Faceţi-vă datoria şi numai datoria. Dezvoltarea virtuţilor cardinale în om, aceasta este <a href="http://foaienationala.ro/rostul.html" target="_blank">rostul</a> şi fiinţa naţionalismului nostru.<br /> Nu aveţi decât o singură misiune: aceea de a impune pe scena istoriei naţionale pe toţi aceia cari au întrupat lupta, jertfa şi eroismul în slujba cauzei naţionale şi creştine.<br /> Din conducători trebuie să dispară instinctul de acaparare şi dorinţa de a se bucura de bunurile pământeşti. Un stat nu se poate întemeia pe etica îmbuibaţilor.<br /> <b>Române</b>,<br /> Pune fapta înaintea vorbei; cere mai întâiu împlinirea datoriei şi apoi răsplata; iar în locul lozincei politicei de partid care practică «totul pentru tine, nimic pentru Ţară», aşează deviza «totul pentru Ţară, nimic pentru tine»!<br /> Nu dezerta! Pentru că dezertare se chiamă a te integra intr-o viaţă artificială în slujba instinctului de parvenire. Nu tânji după vieaţa infernală a plăcerilor materiale care-ţi torturează imaginaţia, îţi perverteşte fiinţa şi te îndepărtează de la împlinirea datoriei faţă de ai tăi şi neam. Viaţa aceasta nu e firească, ne-au<br /> confecţionat-o străinii de sângele şi de idealurile noastre. Ea este pânza de paianjen pe care o ţes duşmanii neamului pentru ca să te paralizeze. Să ştii că betonul armat al palatelor ce se ridică în pădure este frământat cu toată sudoarea neamului tău şi tot luxul ofensator care circulă pe stradă şi în locuri de petrecere se face prin exploatarea muncii şi a producţiei neamului tău. Să mai ştii că în vreme ce în centrul oraşului înstrăinat chiuie drăcesc răsfăţul, la margine, în mahalalele care adăpostesc muncitorii adevăraţi, fraţi de-ai tăi veniţi de pe la sate, se sbate în mizerie neagră o lume întreagă.<br /> Nu să ajungi «puternic» te pregăteşte, ci drept.<br /> Nu pentru binele tău să lupţi şi să munceşti, ci pentru binele şi salvarea neamului tău, în serviciul comandat al cauzei naţionale. Aceasta-nseamnă trezirea conştiinţei româneşti şi creştine la adevărata ei vieaţă.<br /> Formula mântuirii noastre este frontul elitei de suflet, de minte şi de simţire a naţiei româneşti. Oamenii care n-au cunoscut decât împlinirea datoriei şi suferinţa; cari au învăţat, au răbdat şi au luptat; cari n-au cunoscut gustul sucului bugetar şi n-au servit de unealtă nimănui; cari au urmat un singur drapel: idealul; cari s-au hrănit cu o singură pâine: jertfa; au slujit un singur stăpân: neamul.<br /> Această elită are o credinţă, o serveşte cu jertfă şi o împlineşte cu riscul vieţii însăşi. Ea a ars de mult pe rugul credinţei într-o Românie puternică, unificată «în cuget şi-n simţiri» şiîntr- un Stat românesc, suveran deplin pe aşezările sale, tablele blestemate ale democraţiei internaţionale şi cărţile mincinoase ale umanitarismului interesat.<br /> *Extras din <b>MOŢA ŞI MARIN. TESTAMENTELE LOR POLITICE</b>, <i>Radu Mihai Cri</i><i>şan, </i>Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006.</div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1028312" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1028312 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1028312_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1028312 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1028312 --><!-- post #1028676 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1028676" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1028676" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1028676&postcount=296" target="new" rel="nofollow" id="postcount1028676" name="296"><strong>296</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1028676"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-15-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1028676"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1028676", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1028676"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>Neamul românesc nu doarme!</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1028676"><b><img src="http://www.infolitoral.ro/english/worship/sfmina/troita.jpg" border="0" alt="" /></b><br /> <br /> <br /> Perioada postbelică românească a fost una în care poporul românesc a suferit o teribilă depotenţare sufletească, măsurată prin cele 8000 de titluri şi de autori scoşi din circulaţia vie a culturii de părinţii celor care azi ne învaţă cum să facem reforme şi cum să ne raportăm la comunism. Creaţia lui Eminescu n-a mai avut libertate de circulaţie prin spaţiul viu al culturii române, căci o parte a operei sale a fost cenzurată. Poezia lui Octavian Goga a fost interzisă, poezia lui Radu Gyr aşişderea, iar pentru poemul liric, <i>Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane</i> poetul temniţelor a fost condamnat la moarte. Blaga a fost scos din manuale şi din biblioteci, <i>Psalmii</i> arghezieni au fost interzişi, ba toată opera marelui poet a fost condamnată public prin sentinţa unui proletcultist de talia lui A. Toma, care scriind <i>Poezia putrefacţiei şi putrefacţia poeziei</i>, declanşase procesul de condamnare la moarte civilă a marelui poet. <i>Istoria literaturii române de la origini până în prezent</i> a lui Călinescu a fost scoasă din circulaţie, interzisă, opera lui Gh. Brătianu a fost interzisă, iar marele istoric a fost aruncat în temniţă unde s-a stins refuzând să-şi recuze studiile în care susţinuse că Basarabia este pământ românesc, Voiculescu a fost aruncat în temniţă şi interzis, la fel Mircea Vulcănescu, la fel Anton Golopenţia, care-au pierit în temniţele comuniste prin moarte martirică, opera lui Nae Ionescu a fost interzisă, Aron Cotruş interzis, marii creatori de la Rugul Aprins, cei de la Grupul Crinul Alb n-au fost încă restauraţi în conştiinţa publică. Sufletul românesc era arestat, simţirea românească, în sentimentele ei inteligente, creştine şi româneşti, era interzisă, suprimată. Un gol teribil s-a ivit atunci în sufletul poporului român. Golul acesta a fost umplut de fapta unei generaţii binecuvântate, miraculoasă, tainică, „Generaţia Labiş”. Ei i se datorează redescoperirea culturii proprii, a sufletului interzis, a simţirii întemniţate, ei au scos sufletul românesc şi creştin din temniţă, ei au fost eliberatorii gândirii de sub robia ucigaşilor de suflete. Fapta aceasta s-a petrecut aievea şi ea a căpătat puterea de mărturie a operei, a marilor opere ale acestei generaţii. Literatura lor o mărturiseşte. Epoca postdecembristă nu s-a bazat pe această generaţie, pe oamenii ei. Epoca aceasta tristă şi defectă în fondul ei a reuşit performanţa tragic-absurdă a unei noi reprimări culturale, a scufundării acestei generaţii miraculoase într-o uitare publică pe care n-a încercat încă nimeni s-o înlăture. În loc să devină baza de recrutare a noilor elite, Generaţia Labiş a fost marginalizată, agresată mai tare decât în epoca ei de afirmare. Ceea ce-a urmat a fost o adâncire a golului pe care zadarnic au încercat şi încearcă partidele să-l umple. El nu poate fi umplut de oricâte valuri plebiscitare, de popularităţi electorale. Acestea nu pot umple golul căci golul este încă mai adânc, abisal, în sufletele celor aleşi de viiturile plebiscitelor. Pentru umplerea acestui gol este necesară opera de profundă schimbare morală a celor care se primenesc la guvernarea unui popor. Mihai Eminescu, pe care-l evocăm în fiecare ianuarie din adâncul de suferinţă al neamului românesc, a spus-o mai potrivit decât oricine altcineva printr-un gând căruia i-a dat puterea unei teorii: teoria compensaţiei.<br /> „Sunt aci <i>mii şi mii de oameni</i>cari <i>nu compensează</i>prin nimic <i>munca societăţii ce-i susţine (…)</i>Trebuinţele aristocratice ale plebei ignorante (…), intelectual sterpe şi moraliceşte decăzute, iată ceea ce apasă asupra poporului, <i>Această pre­siune nu ar exercita-o nici capitalul moştenit, nici cel câşti­gat, prin muncă proprie</i>(s.n.). Acesta e, din contra, totdeauna la dispoziţia muncitorului, căci dacă n-ar fi ar rămâne improductiv. Dacă socialiştii români ar face bine să cerceteze sub câte <i>forme bugetare,</i>fie ale comunei, ale judeţului, ale statului, se escamotează şi cel din urmă ban câştigat de omul din po­por prin muncă, pentru a hrăni cu el clasa de postulanţi şi de ambiţioşi de rând cari trăiesc din fondul mizeriei comune, fără nici o compensaţie pentru aproapele lor, atunci s-ar convinge că răul la noi este cu totul de altă natură. (…) Care e cauza tuturor relelor acestora”? Faptul simplu, subliniat de marele poet, că poporului i se „ia, i se tot ia şi lui nu i se dă nimic în schimb. Pripa cu care s-au introdus reformele, ne­temeinicia lor, libertatea dată miilor de Caradale de-a trăi fără muncă din exploatarea claselor producătoare…”, iată cauza. „… Oriunde, manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile şi meseriile, şi unde creşte necesitatea de-a exporta productele, într-o formă crudă, nepregătită, omul recade în barbarie. În asemenea ţări averea scade an cu an, scăzând necontenit şi valoarea omului…”.<br /> „Şi când o rasă a căzut prin inepţii economice, atunci i se scoate ponosul că e leneşă, fatalistă, ignorantă (…). De religii deosebite şi de origini deosebite, sub alte clime şi latitudini geografice, statele omeneşti se aseamănă numai decât de <i>îndată</i><i>ce</i><i>li se retrage putinţa de-a diversifica şi-a înmulţi ocupaţiile cetăţenilor, de-a le da putinţa de-a se dezvolta orice individualitate. (….) Activitatea industrială ne lipseşte, lipseşte piaţa în care braţele să se ofere şi să găsească întrebuinţare”</i>(subl. ns.).<br /> Gândirea lui Eminescu are caracterele marilor teorii, ale marilor paradigme, care preschimbă enunţurile teoretice în tot atâtea modele de răspuns la întrebări similare în epoci şi la societăţi diferite. Iată un astfel de enunţ, pe deplin relevant ieri ca şi astăzi: <i>„Veniturile statului,</i>scrie Eminescu, per­cepute asupra contribuabililor (…), sunt plata pe care cetăţea­nul o dă pentru a primi în schimb servicii echivalente. Ce servicii echivalente ne dau Adunările care-şi pierd vremea în discuţii zadarnice, votând însă cu iuţeala aburului legile cele mai importante, care ar trebui mult timp studiate? (…) Suma neproporţionat de mare care se ia în fiecare an din averea comună, în loc de a se întrebuinţa la dezvoltarea vieţii economice şi de cul­tură a populaţiunilor, se împarte în <i>sinecure mari şi mici</i>pentru o <i>clasă de oameni,</i>fără ştiinţă, fără merit, cari, tocmai pentru că n-au nici una, nici alta, <i>s-au constituit într-o so­cietate de exploatare</i>pentru care toate mijloacele de a veni la putere sau de a se menţine sunt bune. (…). <i>Cine suferă mai mult prin această</i>stare de lucruri sunt elementele muncitoare (s.n.) şi sănătoase ale naţiunii noastre, sunt toţi aceia care nu aspiră la privilegii şi sinecure ci <i>trăiesc din produsul mun­cii lor proprii. Tocmai în clasele pozitive ale naţiei se observă o scădere continuă a averii</i>(s.n.), <i>sub fel de fel de fel de forme ingenioase li se sustrage acestor clase până şi cel din urmă ban, pentru a întreţine cu el luxul unor nulităţi ambiţioase, incapabile de muncă, precum sunt incapabile de dreptate şi de adevăr…”</i>(<i>Opere</i>, vol. XII, Edit. Academiei, Buc, 1985, p. 19-20).<br /> Ca sociolog al înaintării popoarelor <i>întru</i>civilizaţie, Eminescu a gândit toc­mai căile progresului istoric proprii oricărui veac: a. organi­zarea muncii; b. crearea şi apărarea industriei şi c. rapor­turi sociale de compensaţie între clasele de sus şi poporul producător. Eminescu a redat culturii şi poporului român marea sin­teză la răscrucea acestui mileniu. Rare, deşi nu puţine din cele care există, sunt acele culturi care „s-au rostit” pe ele în creaţia toată, vastă şi complexă a unei personalităţi exemplare, care devine astfel „omul deplin” al acelor culturi. Născută de gândirea lui Eminescu, sociologia pozitivă româ­nească ni se înfăţişează ca prima mare sinteză ştiinţifică, teoretică-reflexivă românească asupra societăţii şi a civilizaţiei moderne.<br /> PS: Tocmai prin mijlocirea gândirii lui M. Eminescu putem intui, în iureşul clipei acesteia, de ce-au ieşit pe străzi oraşele României sub chipul aceloraşi „mulţimi ale mâniei”, care s-au rupt din blocul de echilibru al tuturor neamurilor Europei, deopotrivă în Spania şi Italia, la Londra şi la Atena, spre a vesti elitelor acestui veac amorţit că nu se mai poate merge aşa, că ceva trebuie să se schimbe din rădăcini pentru a salva organismul moral al civilizaţiei europene, că fără de această primenire morală din adâncuri „mâine, puii păsării cu clonţ de rubin// vor ciuguli prin ţărână// şi vor găsi poate// urmele celei ce-a fost cândva //civilizaţia europeană”. Am parafrazat versurile notate de marele poet, Nicolae Labiş, pe patul spitalului, în clipa sfârşitului său pământesc. <b>Continentul atlantic, adică popoarele Americii şi ale Europei tocmai s-au trezit din beţia băncilor, a marelui bancher mondial şi deopotrivă a minciunilor cu care ne amăgesc plutocraţiile oligarhice ale acestei lumi</b>. Aceste „movements of rage”, cum le numea un sociolog american, sunt tocmai proba de foc a acestei teribile treziri. Fie ca trezirile acestea să se preschimbe în trezia elitelor înnoite ale Europei creştine de mâine, fără de care nimic nu se va alege din vânturătoarea veacului!<br /> <div align="right"><i>autor: Ilie Badescu</i><br /> <i>sursa: Revista Clipa – Magazinul actualitatii culturale romanesti</i></div></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1028676" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1028676 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1028676_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1028676 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1028676 --><!-- post #1028677 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1028677" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1028677" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1028677&postcount=297" target="new" rel="nofollow" id="postcount1028677" name="297"><strong>297</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1028677"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-15-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=9849"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=9849&dateline=1331298219" width="64" height="80" alt="RocketQu33n's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1028677"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=9849">RocketQu33n</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="RocketQu33n is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1028677", true); </script> </div> <div class="smallfont">Senior Member</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Oct 2008</div> <div>Location: Brasov, Sibiu, Haifa</div> <div> Posts: 10,052 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1028677"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1028677"><table class="bbcode-rounded bbcode-rounded-quote" cellspacing="0"> <tr> <td class="bbcode-rounded-header"><div><span></span></div></td> </tr> <tr> <td class="bbcode-rounded-author"> Scris de catre <strong>michele0</strong> <a href="showthread.php?p=1028312#post1028312" rel="nofollow"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/viewpost.gif" border="0" alt="View Post" /></a> </td> </tr> <tr> <td class="bbcode-rounded-content"> <a href="http://foaienationala.ro/wp-content/uploads/2012/02/Vasile-Marin.jpg" target="_blank"><img src="http://foaienationala.ro/wp-content/uploads/2012/02/Vasile-Marin-197x300.jpg" border="0" alt="" /></a><br /> <b><i>Formula mântuirii noastre este frontul elitei de suflet, de minte şi de simţire a naţiei româneşti. Credem în virtuţile neamului nostru şi în învierea lui.</i> (Vasile Marin)</b><br /> </td> </tr> <tr> <td class="bbcode-rounded-footer"><div><span></span></div></td> </tr> </table>Are ochii colorati cu pixu'?<br /> ................................</div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> No fear, Messiah is in the city! </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1028677" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1028677 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1028677_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">RocketQu33n</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=9849">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=9849" rel="nofollow">Send a private message to RocketQu33n</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=9849" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de RocketQu33n</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1028677 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1028677 --><!-- post #1028920 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1028920" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1028920" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1028920&postcount=298" target="new" rel="nofollow" id="postcount1028920" name="298"><strong>298</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1028920"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-17-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1028920"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1028920", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1028920"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>Românii, poporul tradiţiei imperiale</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1028920">Conştiinţa istorică a unui popor, sentimentul misiunii sale în lume, aceştia sunt factorii de cari depinde mărirea sau căderea lui. Istoria se naşte doar în spiritul acelora cari pot fi … din miile de forme pe cari istoricii le pun la lumină, marile linii ale conştiinţei istorice.<br /> Ele par a se naşte, solare, din însăşi confuzia începuturilor. Conştiinţa istorică a poporului român se identifică la început cu conştiinţa thracică.<br /> Popor de păstori aciuat în nenumărate cuiburi de munte, din Carpaţii nordici până la Pind, cunoscând acolo, în spaţiile pline de geniul munţilor, între asprimile pietrei, în bătaia marilor vânturi, viaţa ca o luptă şi ca un şir dureros de încercări, thracii şi-au făurit cel mai eroic suflet din câte a cunoscut antichitatea.<br /> În marile evenimente ale naturii, ei au descifrat, din toţi barbarii lumii, unicitatea şi solidaritatea lumii. Prezenţa în lumea întreagă a unui singur zeu, pe care popoarele lor l-au numit cu nume diferite: Zamolxis sau Gebeleizis sau Bacchos.<br /> Acest popor al thracilor, pe care viaţa sa pastorală de continuă rătăcire îl supunea unei osmoze continui, fireşte şi cu naţiunile de origine celtică sau illyră, în prezenţă pe vastul teritoriu pe care l-am desemnat, era împărţit însă după locul de munte, după cuibul de care depindea – în aşa-zise nenumărate popoare.<br /> Transhumanţa lor, concepţia lor de libertate pastorală nu le permitea să fundeze un stat, o naţiune, în accepţia modernă. A fost acesta un blestem, partea de damnaţie, de pedeapsă cu care a fost încercat acest popor dăruit cu atîtea daruri. Herodot însuşi remarcase aceasta: «Dacă ar avea un singur Domn şi ar fi <a href="http://foaienationala.ro/unii.html" target="_blank">uniţi</a> între dînşii, ar fi de neînvins şi, aşa cred eu, cei mai puternici dintre toate popoarele…».<br /> Cel dintîi thrac care a exprimat şi ideea imperială şi geniul naţiunii sale a fost Alexandru Macedonul.<br /> Oricine a trecut îngîndurat peste istoria marilor sale fapte a desluşit în acest thrac de sânge, cu lustru de cultură hellenică, tot ce face complexul de mari virtuţi al sufletului thracic: spirit eroic, dreptate şi jertfă.<br /> Istoria destinului său e aceea de a fi făurit un imperiu nu pe seama poporului său, ci pe seama naţiunii hellenice.<br /> Spiritul de libertate al thracului, care este un corolar al idealismului său, în virtutea căruia omul e conceput ca om-valoare, cu potenţe cari pot fi infinite, şi nu ca om-cantitate, ca un simplu element al turmei, s-a refuzat ideii monarhice pe care o întruchipa Alexandru.<br /> Sufletul thracic e capabil de a crea un imperiu, dar e incapabil de a i se supune.<br /> Destinul lui Alexandru evocă straniu pe acela al atâtor mari români cari au făurit un imperiu – fie el şi spiritual, căci şi acela manifestă uneori până la paroxism o <i>cupido imperandi</i> – şi cari au fost împinşi să creeze pe seama altor naţii ceea ce ar fi fost atât de prielnic naţiei lor. E destinul Corvinilor, al lui Nicolae Valahul, primatul Ungariei, al lui Petru Movilă, al lui Antioh Cantemir…<br /> Evenimentul care imprimă thracilor spiritul de supunere, pe care ei îl vor transforma cu încetul în acela de dominaţie, a fost cucerirea romană.<br /> Această operă, care implica şi o transformare a mentalităţii thracice, a durat trei veacuri, între întâile legiuni ale lui Mariu cari descind pe tărâmul illyric şi victoriile lui Aurelian.<br /> Opera lui Traian nu este decât un episod al acestor mari lupte şi ea nu ar fi fost posibilă dacă osmoza thracică – prin rătăcirea continuă a păstorilor din Carpaţii dacici până la Marea Egee sau la Pontul supus dominaţiei romane n-ar fi continuat şi după cucerirea peninsulei.<br /> Acela care a împlântat puternic ideea imperială în inima Thraciei a fost Traian. Prin marea sa autoritate, prin victoriile sale fulgerătoare, prin dreptatea sa, omul acesta îşi merită pe deplin divinitatea – poate întâia divinitate pe care Thracia o acorda unui om. Mărturiile ei sunt încă vii pe întinsul românesc.<br /> Romanitatea Thraciei prosperă însă şi prin acele infinite mulţimi – <i>infinita copia</i> – de coloni romani din toate părţile lumii, dar mai vârtos din Italia (în care populaţia se rărea atât de mult încât împăraţii se văzură nevoiţi să pună stavilă acestui mare exod), şi mai ales prin secătuirea continuă a thracilor.<br /> Una din marile drame ale acestui popor se petrece în circurile Romei – gladiatori în luptă de exterminaţie, între ei sau cu fiare sălbatice, creştini apoi, murind pentru credinţa lor, sub ochii abjecţi ai plebei romane – ei mărturiseau şi aici ceea ce am definit ca geniu al acestui popor.<br /> Actul de naştere al poporului român nu este aşadar numai cel săpat pe Columna Traiană, ci el se poate desluşi oriunde în cursul acestor veacuri se întâmplă conflictul necesar dintre setea cu totul practică de imperiu a romanilor şi simţul lor infailibil al realităţii, cu acest popor de vizionari, de eroi si poeţi care a fost poporul thracic.<br /> Romanitatea thracică se întindea acum de la Carpaţii nordici până la Marea Egeică. În pofida numelor pe cari le poartă şi cari sună atât de thracic, pe inscripţii datând din veacul al şaselea chiar, thracii aceştia au pierdut orice conştiinţă etnică.<br /> Ei îşi spun romani, ceea ce, pronunţat de ei, cu o particularitate specifică graiului lor primitiv, suna români.<br /> Părăsirea Daciei de către Imperiu, sub presiunea invaziei goţilor, a avut drept urmare confirmarea romanităţii, la dreapta Dunării. Ea implică în acelaşi timp redarea caracterul anarhic, de cuib de munte, vieţii pastorale din Dacia Traiană.<br /> Păstorii aceia înşişi, cari n-au putut pleca cu multa lume romană la miazăzi, s-au retras probabil în depresiunile cele mai adăpostite ale Carpaţilor, în aşa-numitele «ţări», departe de pasul de munte pe unde trecea gotul – în Câmpulung, în Vrancea, în Ţara Oltului, în Maramureş…<br /> În forme de viaţă specific thracice, ei se manifestă totuşi ca romani.<br /> Când dominaţia barbarului capată stabilitate, cum se întâmplă decenii şi decenii în şir, ei îşi duc turmele la iernatic pe malul Pontului sau Egeei romane. Osmoza, pe care o putem numi românească, continuă…<br /> Împăraţii romani de origine thracică îşi simt fără preget îndemnul de a cuprinde Dacia. Figura de ctitor a lui Traian îi fascina. Ei construiesc pe malul dacic al Dunării castre, turnuri, aduc legiuni cari să asigure transhumanţa pastorală şi liniştea din partea barbarilor. În panegiricul împăratului Constanţiu, thrac romanizat, Dacia, se spune, a fost reluată: <i>Dacia restituta</i>. Împăratul Constantin aruncă un nou pod peste Dunăre, la Celeiu. Ce garanţii mai puternice pentru unitatea românească?<br /> Să nu pierdem din vedere, însă: <i>marea viaţă istorică a românilor e la miazăzi</i>. Întreaga romanitate thracică sunt ei înşişi. Un şir incomparabil de generali ai Imperiului vor ieşi din Thracia fecundă în eroi: Aetius, învingătorul hunilor, Belizarius însuşi, care poartă încă un nume thracic, împăraţi ca Diocleţian, Constanţiu-Chiorul, Constantin cel Mare, Leo I, Anastasiu şi Justinian – spre a numi doar pe cei mari… Ideea thracică se confundă cu ideea romană. Thracii sunt, în Imperiu, promotorii geniului creştin.<br /> Se poate spune într-adevăr că triumful creştinismului în lume a fost asigurat de thraci – credincioşii străvechi ai Dumnezeului unic. Şi noua religie a fost mărturisită, cu o învierşunare fără seamăn, de marele număr de sfinţi şi martiri, originari din Thracia.<br /> Se poate crede că împăratul Constantin, mutând fasciile romane, senatul şi însemnele legiunilor în Noua Romă, a ţinut nu numai să întărească situaţia strategică a Imperiului anarhizat de barbari, ci să le împlânte în inima patriei sale, esenţe creştine.<br /> Prin actul lui Constantin, Roma veche era abolită, Italia devenea o provincie periferică a lumii romane, şi misiunea romană revenea întreagă romanităţii orientale.<br /> Istoria medievală a românilor, cei o mie de ani de romanitate, căutată cu ardoare la stânga Dunării, sunt aici. Nici o enigmă, nici un miracol, ci o desfăşurare normală a unui mare destin.<br /> Românii, afirm, sunt singurii moştenitori ai ideii romane, cum tot ei au fost, în cursul Evului Mediu, deţinătorii ei.<br /> Romanitatea occidentală n-a cunoscut, în formele ei de stat, decât feudalitatea de natură barbară antiromană. Regalităţile occidentale sunt, fără excepţie, creaţiuni papale. Ele n-au realitatea mistică a ideii romane: transmisiunea imperiului. Imperiul Roman de Apus nu poate fi considerat, în lumina tradiţiei, decât ca o grosolană uzurpare, o copie executată de un barbar frânc, a marei creaţiuni romane.<br /> Întreaga autoritate imperială, prestigiul august al Romei, s-a transmis fără întrerupere împăraţilor de la răsărit. Chiar când acest imperiu a înveştmântat prestigioase forme de cultură hellenică, împăratul lui nu s-a considerat altceva decât un soldat al misiunii romane, un nwiamorVuelisab, un împărat al romanilor. Ideea imperială e relativă la români.<br /> Ei continuă a da Imperiului soldaţi şi împăraţi. Phocas e originar din Thracia. Cantacuzinii sunt thraci, împăraţii macedoneni sunt thraci. Profesorul Murnu a demonstrat de curând originea românească e celor trei împăraţi cavaleri cari au fost Comnenii…<br /> Întinderea romanităţii orientale, redusă parţial de cuceririle greceşti – fireşte, nu la sate – a suferit în acest răstimp o puternică presiune barbară. Slavii şi mai ales bulgarii, constituiţi într-un imperiu de model roman, au determinat, în secolul al VIII-lea, două exoduri ale romanităţii – una peste Dunăre, în Dacia Traiană, şi cealaltă în Thessalia.<br /> Atunci se constituie, în regiuni familiare acestei naţiuni de păstori, diversele Vlahii, între cari cea din Thessalia, Vlahia Mare, a cunoscut sub ducii ei o puternică viaţă autonomă…<br /> Cînd însă, după distrugerea Bulgariei, Imperiul pare a nu mai servi ideea romană, cînd, în numele ei, romanitatea se simte oprimată, iată că se ridică, viforos, braţul Asanizilor.<br /> Românii din Hem îşi iau asupră-le ideea imperială. În patetica lor indignare, în actele lor în care străbate viziunea, ca şi simţul imperial, e ceva care evocă direct acţiunea lui Horia. Horia e prefigurat aci, în aceşti români cari ştiu să-şi cucerească dreptatea pe care n-au aflat-o la Împăratul.<br /> Coroana de aur a Imperiului, pe care Petru şi-o aşează pe frunte, aruncă nu ştiu ce nimb de victorie pe figura aceluia pe care poporul lui l-a recunoscut în versul: « <i>Pîn’ a fost Horia-mpărat! </i>»<br /> Pe urmele paşilor noştri s-a dezvoltat chiar o stranie floră. Tot aşa cum – sunt puţini ani de-atunci – viziunea mistică a frumuseţii româneşti, dezlegată de noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de <i>teoria mioritică</i> (de la frumosul cuvânt românesc <i>mioriţă, mioară</i>), o favoare excepţională.<br /> Istoricii literari vor avea să dezbată fenomenul acestei teorii înfăţişate lumii sub forma unor opuri de dificilă doxă germanică şi pe care literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări.<br /> Pe timpul când cuvintele acestea s-au rostit, românii treceau printr-o epocă de mari melancolii. Încheiam în acest timp, cu o lună mai târziu, un alt cuvânt rostit la radio asupra aceleiaşi teme: «Azi, când unul din visurile care condiţionau Imperiul – Unirea – s-a împlinit, nu ştiu ce tristeţe ne cuprinde. Pare că nu avem alt ideal. Încercăm formele cari ne arată, cum spun oamenii de drept, ca o <i>naţiune complet satisfăcută</i>. Să fremătăm la aceste cuvinte. Avem multe doruri de împlinit!»<br /> De atunci, peste poporul nostru s-a abătut braţul Necesităţii. Lipsa unor mari idealuri ne-a pierdut. Când, prin jertfele pe cari le vom face, poporul românesc din Dacia Traiană se va uni iarăşi sub un acelaşi sceptru, în zarea patriei noastre va scânteia – să credem – cu o mie de cupole de aur Roma lui Constantin cel Mare.<br /> <br /> <div align="right"><b>Dan Botta, ”Dacia”, I, nr. 1, 15 aprilie 1941.</b></div></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1028920" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1028920 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1028920_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1028920 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1028920 --><!-- post #1029300 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1029300" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <!-- this is not the last post shown on the page --> <table class="tborder" id="post1029300" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1029300&postcount=299" target="new" rel="nofollow" id="postcount1029300" name="299"><strong>299</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1029300"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-19-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1029300"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1029300", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1029300"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> <strong>Dintr-un om nu pot fi ucise decât cuvintele ştiute de el…</strong> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1029300"><EMBED height=360 type=application/x-shockwave-flash width=640 src=http://www.youtube.com/v/yrDuG708umQ&hl=en_US&feature=player_embedded&version=3 allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always"></EMBED><br /> <br /> <EMBED height=360 type=application/x-shockwave-flash width=640 src=http://www.youtube.com/v/mihNrkE9fN4&hl=en_US&feature=player_embedded&version=3 allowScriptAccess="always" allowfullscreen="true"></EMBED></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1029300" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1029300 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1029300_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1029300 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1029300 --><!-- post #1029524 --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <div id="edit1029524" style="padding:0px 0px 4px 0px"> <table class="tborder" id="post1029524" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td class="thead" > <div class="normal" style="float:right">   #<a href="showpost.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1029524&postcount=300" target="new" rel="nofollow" id="postcount1029524" name="300"><strong>300</strong></a>   </div> <div class="normal"> <!-- status icon and date --> <a name="post1029524"><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/post_old.gif" alt="Old" border="0" /></a> 02-20-2012 <!-- / status icon and date --> </div> </td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding:0px"> <!-- user info --> <table cellpadding="0" cellspacing="4" border="0" width="100%"> <tr> <td class="alt2"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837"><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&dateline=1229604670" width="80" height="80" alt="michele0's Avatar" border="0" /></a></td> <td nowrap="nowrap"> <div id="postmenu_1029524"> <a class="bigusername" href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">michele0</a> <img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/statusicon/user_offline.gif" alt="michele0 is offline" border="0" /> <script type="text/javascript"> vbmenu_register("postmenu_1029524", true); </script> </div> <div class="smallfont">Utilizator înregistrat</div> </td> <td width="100%"> </td> <td valign="top" nowrap="nowrap"> <div class="smallfont"> <div>Join Date: Aug 2006</div> <div>Location: TRISTESTI</div> <div> Posts: 18,760 </div> <div> </div> </div> </td> </tr> </table> <!-- / user info --> </td> </tr> <tr> <td class="alt1" id="td_post_1029524"> <!-- message, attachments, sig --> <!-- icon and title --> <div class="smallfont"> <img class="inlineimg" src="images/icons/icon1.gif" alt="Default" border="0" /> </div> <hr size="1" style="color:#E1E1E1; background-color:#E1E1E1" /> <!-- / icon and title --> <!-- message --> <div id="post_message_1029524"><a href="http://www.razbointrucuvant.ro/2012/01/08/moise-aghioritul-trezeste-greci-iesirea-criza-sa-lasam-fotoliul-moale-televizorul-trandavia-confortul-e-ultima-ora/" target="_blank">http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...-e-ultima-ora/</a></div> <!-- / message --> <!-- sig --> <div> __________________<br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b><img src="image.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837&type=sigpic&dateline=1298460483" alt="" border="0" /></b></font></font></font><br /> <font face="Comic Sans MS"><font size="3"><font color="red"><b>HAR TIOS</b></font></font></font><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">TINTONINOS</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">INSUS TIKO IS DAKON</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">KAND SIA TIL KOGAION</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">ILMATON HLIOYLO</font></font></font></b><br /> <b><font size="3"><font face="Comic Sans MS"><font color="red">PLEISTE NAKTOILO</font></font></font></b> </div> <!-- / sig --> <div style="margin-top: 10px" align="right"> <!-- controls --> <a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&p=1029524" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/quote.gif" alt="Reply With Quote" border="0" /></a> <!-- / controls --> </div> <!-- message, attachments, sig --> </td> </tr> </table> <!-- post 1029524 popup menu --> <div class="vbmenu_popup" id="postmenu_1029524_menu" style="display:none;"> <table cellpadding="4" cellspacing="1" border="0"> <tr> <td class="thead">michele0</td> </tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="member.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&u=1837">View Public Profile</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="private.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newpm&u=1837" rel="nofollow">Send a private message to michele0</a></td></tr> <tr><td class="vbmenu_option"><a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=finduser&u=1837" rel="nofollow">Gaseste toate posturile de michele0</a></td></tr> </table> </div> <!-- / post 1029524 popup menu --> </div> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- / post #1029524 --><div id="lastpost"></div></div> <!-- start content table --> <!-- open content container --> <table border="0" width="100%" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr> <td class="content-row" valign="top"> <!-- / start content table --> <!-- controls below postbits --> <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%" style="margin-top:-1px"> <tr valign="top"> <td class="smallfont"><a href="newreply.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=newreply&noquote=1&p=1029524" rel="nofollow"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/reply.gif" alt="Reply" border="0" /></a></td> <td align="right"><div class="pagenav" align="right"> <table class="tborder" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0"> <tr> <td class="vbmenu_control" style="font-weight:normal">Page 10 of 41</td> <td class="alt1"><a rel="prev" class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=9" title="Prev Page - Results 241 to 270 of 1,202"><</a></td> <td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191" title="Show results 1 to 30 of 1,202">1</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=2" title="Show results 31 to 60 of 1,202">2</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=3" title="Show results 61 to 90 of 1,202">3</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=4" title="Show results 91 to 120 of 1,202">4</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=5" title="Show results 121 to 150 of 1,202">5</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=6" title="Show results 151 to 180 of 1,202">6</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=7" title="Show results 181 to 210 of 1,202">7</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=8" title="Show results 211 to 240 of 1,202">8</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=9" title="Show results 241 to 270 of 1,202">9</a></td> <td class="alt2"><span class="smallfont" title="Showing results 271 to 300 of 1,202"><strong>10</strong></span></td> <td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=11" title="Show results 301 to 330 of 1,202">11</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=12" title="Show results 331 to 360 of 1,202">12</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=13" title="Show results 361 to 390 of 1,202">13</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=14" title="Show results 391 to 420 of 1,202">14</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=15" title="Show results 421 to 450 of 1,202">15</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=16" title="Show results 451 to 480 of 1,202">16</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=17" title="Show results 481 to 510 of 1,202">17</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=18" title="Show results 511 to 540 of 1,202">18</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=19" title="Show results 541 to 570 of 1,202">19</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=20" title="Show results 571 to 600 of 1,202">20</a></td><td class="alt1"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=21" title="Show results 601 to 630 of 1,202">21</a></td> <td class="alt1"><a rel="next" class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=11" title="Pagina urmatoare - Results 301 to 330 of 1,202">></a></td> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><a class="smallfont" href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&page=41" title="Last Page - Results 1,201 to 1,202 of 1,202">Last <strong>»</strong></a></td> </tr> </table> </div> </td> </tr> </table> <!-- / controls below postbits --> <!-- social bookmarking links --> <br /> <table cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" class="tborder" align="center"> <tr> <td class="thead">Bookmarks</td> </tr> <tr> <td class="alt2" style="padding-top:0px"><div style="clear:both"></div><ul style="list-style-type:none; margin:0px; padding:0px"><li class="smallfont" style="width:25%; min-width:160px; float:left; margin-top:4px"> <a href="http://digg.com/submit?phase=2&url=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/bookmarksite_digg.gif" border="0" alt="Submit Thread to Digg" class="inlineimg" /></a> <a href="http://digg.com/submit?phase=2&url=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark" style="text-decoration:none">Digg</a> </li><li class="smallfont" style="width:25%; min-width:160px; float:left; margin-top:4px"> <a href="http://del.icio.us/post?url=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/bookmarksite_delicious.gif" border="0" alt="Submit Thread to del.icio.us" class="inlineimg" /></a> <a href="http://del.icio.us/post?url=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark" style="text-decoration:none">del.icio.us</a> </li><li class="smallfont" style="width:25%; min-width:160px; float:left; margin-top:4px"> <a href="http://www.stumbleupon.com/submit?url=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/bookmarksite_stumbleupon.gif" border="0" alt="Submit Thread to StumbleUpon" class="inlineimg" /></a> <a href="http://www.stumbleupon.com/submit?url=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark" style="text-decoration:none">StumbleUpon</a> </li><li class="smallfont" style="width:25%; min-width:160px; float:left; margin-top:4px"> <a href="http://www.google.com/bookmarks/mark?op=edit&output=popup&bkmk=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/bookmarksite_google.gif" border="0" alt="Submit Thread to Google" class="inlineimg" /></a> <a href="http://www.google.com/bookmarks/mark?op=edit&output=popup&bkmk=http%3A%2F%2Fforum.realitatea.net%2Fshowthread.php%3Ft%3D48191&title=Blogul+lui+Michele." target="socialbookmark" style="text-decoration:none">Google</a> </li></ul><div style="clear:both"></div></td> </tr> </table> <!-- / social bookmarking links --> <!-- next / previous links --> <br /> <div class="smallfont" align="center"> <strong>«</strong> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&goto=nextoldest" rel="nofollow">Previous Thread</a> | <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191&goto=nextnewest" rel="nofollow">Next Thread</a> <strong>»</strong> </div> <!-- / next / previous links --> <!-- controls for non-popup browsers --> <table class="tborder" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center" style="border-top-width:0px"> <tr> <td class="thead" >Thread Tools<a name="goto_threadtools"></a></td> <td class="thead">Search this Thread<a name="goto_threadsearch"></a></td> </tr> <tr valign="top"> <td class="alt1" > <!-- thread tools --> <div class="smallfont"> <div><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/printer.gif" alt="Show Printable Version" vspace="1" /> <a href="printthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=48191" rel="nofollow">Show Printable Version</a></div> <div><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/sendtofriend.gif" alt="Email this Page" vspace="1" /> <a href="sendmessage.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=sendtofriend&t=48191" rel="nofollow">Email this Page</a></div> </div> <!-- / thread tools --> </td> <td class="alt1"> <!-- search this thread --> <form action="search.php?do=process&searchthreadid=48191" method="post"> <div class="smallfont"> <input type="hidden" name="s" value="8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0" /> <input type="hidden" name="securitytoken" value="guest" /> <input type="hidden" name="do" value="process" /> <input type="hidden" name="searchthreadid" value="48191" /> <strong>Search this Thread</strong>:<br /> <input type="text" class="bginput" name="query" size="20" style="width:175px" /><input type="submit" class="button" value="Go" /><br /> <a href="search.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&searchthreadid=48191">Advanced Search</a> </div> </form> <!-- / search this thread --> </td> </tr> <tr> <td class="thead" colspan="2">Display Modes<a name="goto_displaymodes"></a></td> </tr> <tr valign="top"> <td class="alt2" colspan="2"> <!-- thread display modes --> <div class="smallfont"> <div><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/mode_linear.gif" alt="Linear Mode" vspace="1" /> <strong>Linear Mode</strong></div> <div><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/mode_hybrid.gif" alt="Hybrid Mode" vspace="1" /> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&mode=hybrid&t=48191">Switch to Hybrid Mode</a></div> <div><img class="inlineimg" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/mode_threaded.gif" alt="Threaded Mode" vspace="1" /> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&p=1020788&mode=threaded#post1020788">Switch to Threaded Mode</a></div> </div> <!-- / thread display modes --> </td> </tr> </table> <br /> <!-- / controls for non-popup browsers --> <!-- forum rules and admin links --> <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr valign="bottom"> <td width="100%" valign="top"> <table class="tborder" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="210"> <thead> <tr> <td class="thead"> <a style="float:right" href="#top" onclick="return toggle_collapse('forumrules')"><img id="collapseimg_forumrules" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/collapse_thead.gif" alt="" border="0" /></a> Posting Rules </td> </tr> </thead> <tbody id="collapseobj_forumrules" style=""> <tr> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><div class="smallfont"> <div><strong>NU poti</strong> posta thread nou</div> <div><strong>NU poti</strong> raspunde</div> <div><strong>Nu poti </strong>posta atasamente</div> <div><strong>NU poti</strong> edita postarile tale</div> <hr /> <div><a href="misc.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=bbcode" target="_blank">BB code</a> is <strong>On</strong></div> <div><a href="misc.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=showsmilies" target="_blank">Smilies</a> are <strong>On</strong></div> <div><a href="misc.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=bbcode#imgcode" target="_blank">[IMG]</a> code is <strong>On</strong></div> <div>HTML code is <strong>On</strong></div> <hr /> <div><a href="misc.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&do=showrules" target="_blank">Forum Rules</a></div> </div></td> </tr> </tbody> </table> </td> <td class="smallfont" align="right"> <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0"> <tr> <td> <div class="smallfont" style="text-align:left; white-space:nowrap"> <form action="forumdisplay.php" method="get"> <input type="hidden" name="s" value="8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0" /> <input type="hidden" name="daysprune" value="" /> <strong>Forum Jump</strong><br /> <select name="f" onchange="this.form.submit();"> <optgroup label="Site Areas"> <option value="cp" >User Control Panel</option> <option value="pm" >Private Messages</option> <option value="subs" >Subscriptions</option> <option value="wol" >Cine este online</option> <option value="search" >Search Forums</option> <option value="home" >Forums Home</option> </optgroup> <optgroup label="Forums"> <option value="20" class="fjdpth0" > Politica</option> <option value="43" class="fjdpth0" > Economie</option> <option value="42" class="fjdpth0" > Internaţional</option> <option value="60" class="fjdpth1" >    Orientul Mijlociu</option> <option value="44" class="fjdpth0" > Fabrica</option> <option value="45" class="fjdpth0" > Social</option> <option value="46" class="fjdpth0" > Opinii despre Realitatea TV</option> <option value="47" class="fjdpth0" > În dialog cu jurnaliştii RTV!</option> <option value="48" class="fjsel" selected="selected"> Altele</option> <option value="49" class="fjdpth0" > Loc de dat cu capul!</option> <option value="50" class="fjdpth0" > Sport</option> <option value="52" class="fjdpth0" > Cultură</option> <option value="53" class="fjdpth0" > Ecologie</option> <option value="54" class="fjdpth0" > Realitatea FM</option> <option value="58" class="fjdpth0" > Subiecte Fierbinti</option> <option value="55" class="fjdpth0" > Revista Presei</option> <option value="61" class="fjdpth0" > România Vorbeşte</option> <option value="56" class="fjdpth0" > IT & Stiinta</option> <option value="57" class="fjdpth0" > Sanatate</option> <option value="59" class="fjdpth0" > Auto</option> <option value="1" class="fjdpth0" > Discutii Libere - Forum - Realitatea.NET</option> <option value="2" class="fjdpth1" >    Bloguri</option> <option value="24" class="fjdpth0" > ARHIVA</option> <option value="27" class="fjdpth1" >    Politică</option> <option value="35" class="fjdpth1" >    Internaţional</option> <option value="36" class="fjdpth1" >    Economic</option> <option value="34" class="fjdpth1" >    Fabrica</option> <option value="33" class="fjdpth1" >    Tu Faci Realitatea!</option> <option value="29" class="fjdpth1" >    Altele</option> <option value="32" class="fjdpth1" >    Sport</option> <option value="30" class="fjdpth1" >    Fabrica</option> <option value="28" class="fjdpth1" >    Social</option> <option value="31" class="fjdpth1" >    Opinii despre Realitatea TV</option> <option value="37" class="fjdpth1" >    Pentru useri noi</option> <option value="38" class="fjdpth1" >    În dialog cu jurnaliştii RTV!</option> <option value="39" class="fjdpth1" >    Modificarea constituţiei - dezbateri publice</option> <option value="40" class="fjdpth1" >    Realitatea fără frontiere</option> <option value="41" class="fjdpth1" >    Bloguri</option> </optgroup> </select><input type="submit" class="button" value="Go" /> </form> </div> </td> </tr> </table> </td> </tr> </table> <!-- /forum rules and admin links --> <br /> <table class="tcat-rounded" cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center"> <tr> <td width="25" class="tcat-rounded-left"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/spacer.gif" width="25" height="27" border="0" alt="" /></td> <td class="tcat" width="100%"> <a style="float:right" href="#top" onclick="return toggle_collapse('similarthreads')"><img id="collapseimg_similarthreads" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/buttons/collapse_tcat.gif" alt="" border="0" /></a> Similar Threads<a name="similarthreads"></a> </td> <td width="10" class="tcat-rounded-right"><img src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/spacer.gif" width="10" height="27" border="0" alt="" /></td> </tr> </table> <table class="tborder" cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" align="center" style="border-top-width: 0;"> <tbody id="collapseobj_similarthreads" style=""> <tr class="thead" align="center"> <td class="thead" width="40%">Thread</td> <td class="thead" width="15%" nowrap="nowrap">Thread Starter</td> <td class="thead" width="20%">Forum</td> <td class="thead" width="5%">Replies</td> <td class="thead" width="20%">Last Post</td> </tr> <tr> <td class="alt1" align="left"> <span class="smallfont"> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=32000" title="Nu ştiu dacă s-a gandit la ultima clipă, dacă răceala morţii a însemnat pentru ceva decât repulsiw şi frică :"Săracul Dumnezeu să-l ierte". Momentul...">Michele</a></span> </td> <td class="alt2" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">michele0</span></td> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">Bloguri</span></td> <td class="alt2" align="center"><span class="smallfont">0</span></td> <td class="alt1" align="right"><span class="smallfont">06-18-2009 <span class="time">08:56 AM</span></span></td> </tr> <tr> <td class="alt1" align="left"> <span class="smallfont"> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=21529" title="La mulţi ani, prieten vechi şi drag! Să-ţi dea Dumnezeu viaţă frumoasă şi senină, pe măsura sufletului tău curat şi blând!">De ziua ta, Michele!</a></span> </td> <td class="alt2" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">d_d</span></td> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">Bloguri</span></td> <td class="alt2" align="center"><span class="smallfont">10</span></td> <td class="alt1" align="right"><span class="smallfont">06-22-2008 <span class="time">04:18 PM</span></span></td> </tr> <tr> <td class="alt1" align="left"> <span class="smallfont"> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=20550" title="hai ca sunt in cura de slabire ,mananc prost si am chef sa porcaiesc un pic ...literar bineinteles, ca nu-mi permit eu huligaisme cu ilustrisima dvs...">Blogul Chichiriciosului...</a></span> </td> <td class="alt2" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">Gabriela Filip</span></td> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">Bloguri</span></td> <td class="alt2" align="center"><span class="smallfont">9</span></td> <td class="alt1" align="right"><span class="smallfont">05-01-2008 <span class="time">07:23 PM</span></span></td> </tr> <tr> <td class="alt1" align="left"> <span class="smallfont"> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=11593" title="Presupun ca impresia de haos pe care o am vis-a-vis de ce a ajuns forumul RTV (singurul unde am putut citi opinii cu adevarat folositoare si...">Blogul adevarului!</a></span> </td> <td class="alt2" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">bilgheitz</span></td> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">Bloguri</span></td> <td class="alt2" align="center"><span class="smallfont">15</span></td> <td class="alt1" align="right"><span class="smallfont">03-17-2007 <span class="time">07:03 PM</span></span></td> </tr> <tr> <td class="alt1" align="left"> <span class="smallfont"> <a href="showthread.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0&t=11422" title="http://blueswan.wordpress.com/">blogul meu</a></span> </td> <td class="alt2" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">blueswan</span></td> <td class="alt1" nowrap="nowrap"><span class="smallfont">Bloguri</span></td> <td class="alt2" align="center"><span class="smallfont">1</span></td> <td class="alt1" align="right"><span class="smallfont">03-05-2007 <span class="time">01:16 PM</span></span></td> </tr> </tbody> </table> <br /> <br /><center> <div id="adoceanrealitateroqafrhrijug"></div> <script type="text/javascript"> /* (c)AdOcean 2003-2009, f5web_ro.Realitatea.net NOU.Site.top 728x90 */ ado.slave('adoceanrealitateroqafrhrijug', {myMaster: 'RcDmOy.m0mUfTCUCOqEvxeEUDWJ3TKcSI5Z4WlVxfEr.A7' }); </script> <div id="adoceanrealitateroxckecjghev"></div> <script type="text/javascript"> /* (c)AdOcean 2003-2009, f5web_ro.Realitatea.net NOU.Site.interstitial */ ado.slave('adoceanrealitateroxckecjghev', {myMaster: 'RcDmOy.m0mUfTCUCOqEvxeEUDWJ3TKcSI5Z4WlVxfEr.A7' }); </script> <script language="javascript" src="http://www.gruprc.ro/breaking_news/scripts/bn-realitatea.js"></script> <br /> <script type="text/javascript" src="http://static.ak.connect.facebook.com/js/api_lib/v0.4/FeatureLoader.js.php/en_US"></script><script type="text/javascript">FB.init("e962c3d0bb1b175708043ecf47da2858");</script><fb:fan profile_id="308573220406" stream="0" connections="10" logobar="1" width="300"></fb:fan><div style="font-size:8px; padding-left:10px"><a href="http://forum.realitatea.net/">REALITATEA.NET FORUM</a> on Facebook</div> </center> <div class="smallfont" align="center">Ora este GMT +2. Ora este acum <span class="time">07:38 AM</span>.</div> <br /> </td> </tr> </table> <!-- / close content container --> <!-- /content area table --> <tr> <form action="index.php" method="get" style="display: inline;"> <td class="footer-row"><table cellpadding="4" cellspacing="0" border="0" width="100%" class="page" align="center"> <tr> <td class="tfoot" align="right" width="100%" > <div class="smallfont"> <strong> <a href="sendmessage.php?s=8042541d90ee378ae7e4b69552dcd0d0" rel="nofollow">Contacteaza-ne</a> - <a href="http://forum.realitatea.net">Realitatea .NET » FORUM</a> - <a href="archive/index.php">Arhiva</a> - <a href="http://www.realitatea.net/termeni.html">Privacy Statement</a> - <a href="#top" onclick="self.scrollTo(0, 0); return false;">Top</a> </strong> </div> </td> </tr> </table><!-- / footer table --></td> </tr> </table><!-- / content table --></td> </tr> </table><!-- / main table --> <br /> <div align="center"> <div class="smallfont" align="center"> <!-- Do not remove this copyright notice --> <br /> <script src="http://www.google-analytics.com/urchin.js" type="text/javascript"> </script> <script type="text/javascript"> _uacct = "UA-355027-1"; urchinTracker(); </script> <script language="JavaScript" type="text/javascript" src="http://www.gruprc.ro/sati/sati-realitatea.js"></script> <br /> Powered by vBulletin® Version 3.8.2<br />Copyright ©2000 - 2014, REALITATEA.NET <!-- Do not remove this copyright notice --> </div> <div class="smallfont" align="center"> <!-- Do not remove or your scheduled tasks will cease to function --> <!-- Do not remove or your scheduled tasks will cease to function --> <a href="http://www.realitatea.net/">REALITATEA.NET</a>, o marca <a href="http://www.f5web.ro" target="_blank">F5 </a><a href="http://www.gruprc.ro" target="_blank">Realitatea-Catavencu</a>. Toate drepturile rezervate. <br /> <a href="http://www.realitatea.net/termeni.html" target="_blank"> Termeni si conditii </a><br /> </div> </div></div> </form> <script type="text/javascript" src="http://assets.realitatea.net/forum/ca_evo2_red/misc/scripts.js"></script> <script type="text/javascript"> <!-- // Main vBulletin Javascript Initialization vBulletin_init(); //--> </script> <!-- fbconnect --> <script type="text/javascript"> <!-- var bburl = 'http://forum.realitatea.net'; //--> </script> <script src="http://static.ak.connect.facebook.com/js/api_lib/v0.4/FeatureLoader.js.php" type="text/javascript"></script> <script src="http://forum.realitatea.net/clientscript/fbconnect.js" type="text/javascript"></script> <script type="text/javascript"> <!-- // Main Facebook Connect Javascript Initialization FB.init("e962c3d0bb1b175708043ecf47da2858", "/xd_receiver.htm"); //--> </script> <!-- / fbconnect --> <center> <!--/ GTop.ro - (begin) v2.1/--> <script type="text/javascript" language="javascript"> var site_id = 37526; var gtopSiteIcon = 46; </script> <script type="text/javascript" language="javascript" src="http://fx.gtop.ro/js/gTOP.js?v=2"></script> <noscript><a href="http://www.gtop.ro/">GTop.ro - </a></noscript> <!--/ GTop.ro - (end) v2.1/--> </center> <script type="text/javascript"> (function() { var scr = document.createElement('script'); scr.type = 'text/javascript'; scr.async = true; scr.src = 'http://assets.realitatea.ro/new/js/spring.js'; var s = document.getElementsByTagName('script')[0]; s.parentNode.insertBefore(scr, s); })(); </script> <!-- temp --> <div style="display:none"> <!-- thread rate --> <!-- / thread rate --> </div> </body> </html>