Go Back   Realitatea .NET » FORUM » Sanatate

Sanatate Mens sana in corpore sano

Reply
 
Thread Tools Search this Thread Display Modes
  #1  
Old 03-17-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,751
Default Bolnavul ca o pradă

BOLNAVUL CA O PRADA. Debutul “reformei” in sanatate: RATIONALIZAREA listei de medicamente COMPENSATE si a duratei SPITALIZARII


  • Hotnews:
Pachetul de servicii medicale de baza, in revizuire. MS a lansat in dezbatere publica doua proiecte ce propun modificarea listei medicamentelor si a duratei de spitalizare
Ministerul Sanatatii propune un proiect de hotarare de Guvern prin care va fi modificata lista medicamentelor compensate si gratuite pentru trei denumiri comune internationale, relateaza Mediafax. Intr-un comunicat de presa al MS se mai arata ca institutia a realizat si un proiect de ordin in care propune modificarea duratei de spitalizare pentru diferite afectiuni. Documentele au fost lansate in dezbatere publica de Ministerul Sanatatii.
Potrivit comunicatului de presa, MS se afla in faza de revizuire a pachetului bazal de servicii, in conformitate cu acordul pe care Romania l-a incheiat cu organismele internationale.
“Primele masuri pe care le adoptam pentru regandirea pachetului de servicii de baza se refera la 2 aspecte importante, si anume limitarea prescrierii in sistemul de asigurari a unor medicamente aflate in listele de medicamente compensate si gratuite, precum si revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferitele grupe diagnostic”, declara ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, citat in comunicat.
Astfel, Ministerul Sanatatii a lansat, vineri, in dezbatere publica, proiectul de Hotarare de Guvern pentru modificarea Anexei la Hotararea de Guvern 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Comunicatul de presa mai precizeaza ca modificarile au fost realizate in conformitate cu recomandarile expertilor Institutului NICE care au realizat, pentru Ministerul Sanatatii, un raport de evaluare a sistemului sanitar.
Proiectul de act normativ prevede modificarea Listei de medicamente cu sau fara contributie personala pentru trei denumiri comune internationale (Epoetinum alfa, Epoetinum beta si Erdoseina) astfel incat acestea sa fie prescrise numai pentru indicatiile prevazute in autorizatia de punere pe piata.
“Revizuirea listei de medicamente va insemna o rationalizare a consumului de medicamente, nu o excludere sau taiere. Este, mai degraba, o eliminare a anomaliilor existente in sistemul de decontare, anomalii care au fost sesizate si de catre specialistii britanici”, a declarat ministrul Ladislau Ritli.
Concomitent, MS a publicat, in dezbatere publica, un proiect de Ordin privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 1723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare in anul 2012 a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2011 – 2012, aprobat prin Hotararea Guvernului 1.389/2010.
Proiectul de ordin propune modificarea duratei de spitalizare pentru toate afectiunile astfel incat aceasta sa nu depaseasca duratele medii raportate in cursul anului trecut ca fiind realizate.
Lista de aur a medicamentelor si o “chestie” de 16 milioane de euro
Este o lista de aur pentru ca de ea depind sute de mii de romani. Contine toate medicamentele al caror pret este platit in intregime sau pe jumatate de catre statul roman, care ii sustine astfel pe bolnavii ce nu-si pot permite o terapie vitala pentru ei. Aceasta este teoria.
Practica: este o lista de aur pentru ca valoreaza 1.5 miliarde euro pe an. Contine toate medicamentele care se vand sigur pentru ca pacientii le iau gratuite sau compensate.Plateste statul roman (adica tot contribuabilii! – n.n.).
Plateste tot ce apare pe aceasta lista de aur care nu contine doar medicamente vitale, ci si unele mai putin importante. Sau nu prea eficiente. Sau mai scumpe decat oriunde altundeva in lume. Si ca orice lista de aur, si aceasta are niste paznici. Paznici fara dinti.
Cele mai importante declaratii:
  • Aprecierea expertilor NICE despre Comisia Nationala de Transparenta a Ministerului Sanatatii: “Procesul de decizie a Comisiei Nationale de Transparenta este opac si ad hoc. Rolul Comisiei Nationale de Transparenta in procesul luarii deciziilor, altul decat acela de a sustine recomandarile specialistilor clinicieni, este neclar.”
  • Presedintele Comisiei Nationale de Transparenta, prof. Radu Lichiardopol: “Nu putem sa verificam toate chestiile astea. Sigur ca sunt foarte multe lucruri pe care n-ai cum sa le stii. Pentru ca sunt atat de multe lucruri in jurul nostru despre care nu stim, incat uneori nici nu te mai intrebi.
  • Presedintele Comisiei Nationale de Neurologie a Ministerului Sanatatii, prof. Ovidiu Bajenariu: NICE-ul are un criteriu economic cu care noi suntem mai putin obisnuiti, familiarizati si nu intotdeauna foarte de acord prin formatia noastra de medici.”
CEI SASE PAZNICI
Despre gaura uriasa prin care se scurg din sistemul medical romanesc bani aruncati pe diferite medicamente compensate sau gratuite au vorbit oficiali, politicieni, chiar si presedintele Romaniei. Niciunul nu a pus insa vreodata degetul pe rana.
Pentru ca in sistemul medical romanesc nu exista deocamdata justitiari cu vocatie de eroi, institutiile internationale care forteaza reformarea acestui mecanism falimentar au decis sa suplineasca lipsa cu ajutorul unor specialisti din exterior. Despre prezenta la Bucuresti a expertilor Institutului National britanic pentru Sanatate si Excelenta Clinica (NICE) s-a vorbit luni de zile pe holurile institutiilor romanesti. Acesti experti au studiat trei luni mecanismul prin care sunt alcatuite listele de medicamente compensate si gratuite si au pus intr-un final degetul pe rana: Comisia Nationala de Transparenta din cadrul Ministerului Sanatatii, formata din cei 6 paznici ai listei de aur.
CE SPUN ENGLEZII
Raportul NICE s-a concentrat pe studierea acelor 50 de medicamente (gratuite sau compensate, caci despre ele vorbim) care au generat cele mai mari cheltuieli in 2010. Sa rezumam cateva dintre constatarile raportului. In Romania sunt compensate medicamente fara a exista dovezi in favoarea beneficiilor unei atare subventii. In Romania sunt compensate medicamente pentru care statul roman plateste mai scump decat plateste statul britanic sau american. In Romania sunt compensate medicamente pentru care cheltuielile au crescut, desi numarul pacientilor a scazut.
Daca Ministerul Sanatatii ar tine cont de toate recomandarile raportului NICE, excluzand de pe lista de aur medicamentele mentionate in raport, statul roman ar economisi anual 180 milioane de euro (conform calculului Mihaelei Naftanaila de la Romania Libera, care a publicat in premiera date din raportul NICE). Dar cine este responsabil pentru existenta inexplicabila a acestor medicamente pe lista compensatelor si gratuitelor?
Membrii Comisiei Nationale de Transparenta, care activeaza in cadrul Ministerului Sanatatii si al caror rol, conform legii, este de a “intocmi si revizui” lista si de a “exclude/include” medicamentele din aceasta lista de aur.
OPAC SI AD HOC
Mecanismul legal prin care un medicament ajunge sa fie inclus in Romania pe lista compensatelor debuteaza printr-un dosar alcatuit de compania farmaceutica care doreste aceasta includere, pe baza criteriilor ordinului 318 emis in mandatul liberalului Eugen Nicolaescu. Acest dosar este verificat si analizat de medicii si farmacistii membri in Comisia de Specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii (exista 46 de astfel de comisii, fiecare cu specialitatea sa medicala) care inainteaza o recomandare Comisiei Nationale de Transparenta (CNT) din Minister.
Aceasta Comisie, formata din 6 membri (numarul a fost redus in 2010 de la 10 membri), recomanda sau nu ministrului Sanatatii listarea medicamentului propus. Concluzia raportului NICE in privinta activitatii CNT este univoca: “Procesul de decizie al Comisiei Nationale de Transparenta este opac si ad hoc. Criteriile pentru o recomandare pozitiva (sau negativa) nu sunt clare, iar deciziile par a se baza in mare masura pe rapoartele elaborate de specialistii clinicieni, nominalizati de Comisiile de Specialitate relevante [din Ministerul Sanatatii] si ale caror conflicte de interese, daca exista, nu sunt declarate la momentul elaborarii raportului.”
CE SPUN ROMANII
Presedintele acestei Comisii de Transparenta este profesorul Radu Lichiardopol, specialist diabetolog: “Nu stiu de ce au zis ei ca este opac. Noi avem un site pe care se publica deciziile dupa sedintele Comisiei. Criteriile stiintifice sunt cele pe care le furnizeaza comisiile de specialitate. Pentru ca sunt atatea substante si sunt atatea domenii de competenta in care Comisia asta nu are specialistii respectivi, n-avem cum sa facem in mod sistematic o revizie a substantelor care se afla in uz si sa recomandam pe care sa le scoata si pe care sa le mentina.” Desi chiar acesta este rolul Comisiei, definit prin lege. Dintre aplicatiile inaintate de comisiile de specialitate catre Comisia de Transparenta, doar 2% sunt respinse.
Rolul Comisiei Nationale de Transparenta in procesul luarii deciziilor, altul decat acela de a sustine recomandarile specialistilor clinicieni, este neclar”, scriu expertii britanici de la NICE. Asta desi rolul prin lege al CNT este chiar cel de a controla recomandarile medicilor din comisiile de specialitate. “Dar controlam”, spune presedintele Comisiei. “Pe baza referatelor pe care ei [specialistii clinicieni] le intocmesc. Problema este daca documentatia la care ei au acces este completa si cuprinde si partile care sunt contra recomandarii respective.” Si cuprinde aceasta documentatie si argumente contra? Nu putem sa verificam toate chestiile astea”, raspunde profesorul Lichiardopol.
“O CHESTIE” IN VALOARE DE 16 MILIOANE EURO
Una dintre “chestiile astea” este gingko biloba, o substanta care intra in compozitia unor medicamente compensate precum bilobilul sau tanakanul. Este una dintre substantele pentru care raportul NICE recomanda fara drept de apel delistarea deoarece compensarea ei “nu este sustinuta de date clare ale unor beneficii pozitive”.
Gingko biloba este prezenta pe lista de aur de 4 ani si costa statul roman 16,3 milioane euro anual. De ce este inca mentinuta aceasta substanta? “Ce sa va spun? Asa s-a apucat”, spune Radu Lichiardopol. “Eu n-am fost implicat in aceste substante, aceste medicamente. E una dintre intrebarile pe care le-au pus si ei [specialistii NICE] cand ne-am intalnit, dar n-am nicio legatura cu treaba asta.” Comisia de Transparenta este singura abilitata legal sa excluda o substanta de pe lista de compensate, dar doar la propunerea comisiilor de specialitate.
Comisia de Specialitate in expertiza careia intra “treaba asta” este Comisia de Neurologie. Profesorul Ovidiu Bajenaru, presedintele ei, nu contesta recomandarea NICE de excludere a gingko biloba de pe lista de aur: “Despre gingko biloba ni s-a cerut un punct de vedere. Am facut catre Minister o hartie in care am spus ca daca nu sunt indeplinite criteriile economice, noi nu avem nimic impotriva sa fie scos pentru ca momentan nu exista studii clinice care sa sustina cu argumente majore ca aceste medicamente pot sa beneficieze de compensare. Ceea ce nu inseamna ca ele nu au un beneficiu, dar nu atat de mare incat sa sustina si argumentul economic. Noi ca medici ne gandim la beneficiul pacientului si mai putin la aspectul economic care, pentru noi, pana acum nu am fost obisnuiti sa fie unul dominant.”
Raportul NICE observa ca aceste “comisii de specialitate nu iau in considerare principiul “value for money” si ca in cele mai multe cazuri sursa si calitatea dovezilor clinice pe care protocoalele lor se bazeaza nu au fost furnizate si nu sunt explicite.”
COMISII FARA COLTI
Printre atatea comisii si comitii e usor sa pierzi urma unei “chestii” care valoreaza 16 milioane de euro. Dar desi Comisia de Neurologie ar fi fost cea care, conform legii, ar fi trebuit sa se sesizeze, acest lucru nu s-a intamplat. “Am primit aceasta solicitare de la mai multi: de la ministri, de la secretari de stat” spune presedintele Comisiei de Neurologie, Ovidiu Bajenaru. Noi nu solicitam excluderea, am dat un punct de vedere care a fost solicitat de Ministerul Sanatatii in ultimul an. Dar nu este de competenta mea sa validez indeplinirea acestor criterii economice. De la Comisia de Transparenta inca nu am primit o solicitare [pe Ginko Biloba]. Am trimis la Minister acest punct de vedere si mai departe procedura este problema Ministerului, dincolo de Comisie nu am de unde sa cunosc exact procedura. Nu intra in atributiile noastre.”
Dar intra in atributiile Comisiei de Transparenta, al carei presedinte, Radu Lichiardopol, spune ca: De cand sunt eu in Comisia de Transparenta, de vreo 2 ani, nu s-a discutat niciodata despre substanta asta. Nu stiu sa va zic de ce a ramas chestia asta.” Mister. Ceata. Dezorientare. Si cele 16 milioane de euro date anual pe “chestia asta” continua sa curga.
RECOMANDARILE ENGLEZILOR SI PRACTICA ROMANILOR

Pentru risipirea acestor ceturi costisitoare, expertii britanici de la NICE au cateva recomandari punctuale si concise.
  • Revizuirea “de urgenta” a rolului si compozitiei Comisiei Nationale de Transparenta (CNT) si includerea in compozitia ei cel putin a unui economist cu experienta in sistemele de sanatate care sa poata cantari si criteriul eficientei economice a introducerii unor medicamente pe lista compensatelor.
Ovidiu Bajenaru, presedintele Comisiei de Neurologie, considera utila aplicarea acestei recomandari, cu conditia analizarii tuturor punctelor de vedere: “NICE-ul are un criteriu economic cu care noi suntem mai putin obisnuiti, familiarizati si nu intotdeauna foarte de acord prin formatia noastra de medici. Adevarul este undeva la mijloc. Intelegem foarte bine ca pentru anumite medicamente, din diverse alte motive, se fac abuzuri si atunci trebuie o anumita restrictie. Dar nici argumentul pur economic nu este absolut si nu trebuie sa invinga judecata medicala.”
  • Evitarea oricaror potentiale sau actuale conflicte de interese ale membrilor CNT, recomanda expertii NICE.
In prezent, pe site-ul Ministerului Sanatatii doar trei dintre cei sase membri ai Comisiei Nationale de Transparenta au publicata declaratia de interese, a carei prezenta pe site-ul ministerului este obligatorie prin lege.
  • Transparentizarea deciziilor CNT care trebuie documentate, mai scriu expertii NICE. Motivele si ratiunile stiintifice ale fiecarei decizii trebuie facute publice in momentul hotararii. Dar, in ciuda legii romanesti si a directivei europene 89/105, lista de aur pazita de membrii Comisiei Nationale de Transparenta nu a mai fost revizuita din 2008.
Cum si cine alcatuieste aceasta lista nu stie nici macar presedintele Comisiei de Transparenta din Ministerul Sanatatii. Cine face lista e o comisie speciala care intr-adevar nu e transparenta. Nu ma refer la comisiile de specialitate din minister, e o alta comisie care face asta. Nu stiu sa va zic cum ii spune”, admite profesorul Radu Lichiardopol. “Stiu numai ca undeva, la un nivel de decizie in Ministerul Sanatatii, se numeste aceasta Comisie care urmeaza sa decida care medicamente sa intre pe lista si care sa nu intre pe lista. Sigur ca sunt foarte multe lucruri pe care n-ai cum sa le stii. Pentru ca sunt atat de multe lucruri in jurul nostru despre care nu stim, incat uneori nici nu te mai intrebi.
Nu te mai intrebi? Nici chiar atunci cand esti paznicul unei liste care valoreaza 1,5 miliarde euro pe an si de care depinde viata a sute de mii de romani.
Membrii Comisiei Nationale de Transparenta a Ministerului Sanatatii
  • prof. dr. Radu Lichiardopol (presedinte) – Seful sectiei I diabetologie la Institutul “N.C.Paulescu” si membru in Comisia Speciala de Diabetologie a Ministerului Sanatatii; presedintele Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. Are publicat pe site-ul Ministerului o declaratie de interese datand din 2009.
  • prof. dr. Gheorghe Mermeze – prodecanul Facultatii de Medicina si Farmacie din Oradea; fost director general adjunct al Directiei Generale Farmaceutice in Ministerul Sanatatii in 2001, sub mandatul ministrului PSD Daniela Bartos; fiica sa, Anca Maria Negru, este directorul general al Directiei Farmaceutice din Ministerul Sanatatii. Nu are declaratie de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • prof. dr. Pal Kikeli – seful Clinicii de Recuperare Cardiovasculara a Spitalului Judetean Targu-Mures. Membru in Societatea Academica de Medicina de Familie si in Societatea Romana de Cardiologie. Administrator si actionar al clinicii Pro Cardia. Nu are declaratie de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • conf. univ. Sipos Emese – cadru didactic in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu-Mures. Consilier al ministrului. Are declaratia de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • Farmacist Gabriela Banciu – nu are declaratie de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • Farmacist Elena Minea – consilier superior la Ministerul Sanatatii. Are declaratia de interese


Nota noastra:

Aceasta este prima etapa a “reformei” sistemului sanitar. De aceasta data nu e vorba doar despre vorbe, ci despre o strategie care incepe sa fie sistematica. Acum, prima etapa a marii lupte duse pentru “rationalizarea” medicamentelor si a dreptului la spitalizare. Rationalizare… Un cuvant pretentios care inseamna multe. Oficial, inseamna a pune ordine, regularitate, intr-un sistem care, pe cale de consecinta, functiona haotic, neregulat, anterior. In practica, rationalizare inseamna control, uniformizare, planificare. Ca s-ar face controlul mai eficient al achizitionarii de medicamente nu ar fi nicio problema – dimpotriva. Sensul reformei din sanatate miroase insa a alt tip de rationalizare - rationalizarea accesului bolnavilor la medicamente si la spitalizare.
Nu, nu big pharma vor fi mai “controlate”, nici diversii actori din sistem care profita de pe urma sa, cardasia dintre autoritati, mari producatori si intermediari, ci bolnavii. Ei sunt la capatul acestui “lant trofic”, ei sunt veriga cea mai slaba. Ei sunt prada.
Si este socant ca nimeni nu isi pune problema, in aceasta tara crestin-ortodoxa, ca argumentul de baza al acestei reforme este, in mare, unul ECONOMIC. E eficient sau nu medicamentul X? Aceasta pare a fi intrebarea de capatai care ghideaza “reforma” din sistem. Nu daca medicamentul este bun sau nu, daca e necesar, ci daca renteaza.
Dar chiar si daca s-ar lua in considerare argumentul economic, totusi evaluarea pe baza careia Ministerul si-a fundamentat prima propunere de revizuire a listei de medicamente, facuta de englezii de la NICE, nu a dus la cine stie ce revelatii. Un medicament care nu ar avea ce sa caute pe lista de compensate si cateva propuse pentru excludere, proceduri improvizate, neclare, si unele medicamente (nu foarte multe) care se iau la suprapret. Doar atat?! Pentru ASTA s-a batut toba reformei ani de zile si s-a scremut muntele?! Pentru o lista de o numeri pe degetele de la o mana si pentru constatari pe care le putea face oricine despre mecanismul comisiilor care decis listele de compensate?
Un exemplu comparativ: in Bulgaria a fost recent un scandal monstru legat de vinderea majoritatii medicamentelor de pe piata locala la preturi duble fata de cel cerut vecinilor acestei tari. Rezultatele au fost imediate: demiterea sefului CNAS-ului lor si a ministrului-adjunct al sanatatii.
Prin comparatie, pe de o parte, la noi pare ca mai degraba nu se vrea sa se descopere nimic, ci doar sa se ocoleasca punctele nevralgice si sa se faca in asa fel incat sa fie atinse doar zonele cele mai slabe ale sistemului. Ce inseamna asta? Ca daca s-ar face analize necruatoare, daca s-ar sparge bubele adevarate, primii care ar fi atinsi ar fi decidentii din sistem: de la CNAS, de la Ministerul Sanatatii… Si, cum nu se vrea asta, se ating zonele accesibile sau vulnerabile. Asa se face ca se ajunge la o incriminare globala (medicii de familie, generic, fraudeaza cu retetele compensate, listele nu sunt facute bine etc.) astfel incat vina sa fie cat mai putin localizabila ACOLO SUS. Dar, pe de alta parte, prin comparatie cu scandalul bulgaresc, la noi problemele par a fi laturalnice. Ca s-ar putea remedia prin interventii localizate, punctuale, si ca nicidecum nu sunt necesare reforme epopeice, prin decizii care sa re-structureze sistemul din temelii.
S-a dat exemplul cu cei 180 milioane euro care s-ar economisi in urma aplicarii recomandarilor analizei NICE legate de lista compensatelor. Pai in comparatie cu sutele de milioane de euro aruncate pe fereastra pe sistemul informatic de la CNAS, nu e nicio mare branza aceasta suma! Si, raportat la cele 1,5 miliarde din felia alocata compensatelor, suma e de doar 10%. Deci, pentru remedierea a 10% cheltuieli nejustificate (la modul relativ, nu absolut) e necesara “reforma” radicala a sistemului sanitar?!
Este, deocamdata, doar inceputul unei operatiuni care, deocamdata intr-o cheie soft, vizeaza restrangerea cheltuilelor cu bolnavii. Acum sunt vizate medicamente care nu sunt esentiale pentru lista de compensate. Problema e cu principiul, nu cu masurile de etapa, cel putin din ceea ce se intrevede acum. Odata puse bazele acestei proceduri, insa, vor incepe, cel mai probabil, sa ia la rand fiecare categorie de bolnavi, careia i se va transmite ca are acces, de acum, din cauza de rentabilitate, doar la medicamentele x si y, si doar la spitalizare de z zile. Cu o motivatie strict contabiliceasca. Dar cand a vindecat vreodata contabilitatea bolnavii?



Legaturi:
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #2  
Old 03-17-2012
RocketQu33n's Avatar
RocketQu33n RocketQu33n is offline
Senior Member
 
Join Date: Oct 2008
Location: Brasov, Sibiu, Haifa
Posts: 10,052
Default

Scris de catre michele0 View Post
BOLNAVUL CA O PRADA. Debutul “reformei” in sanatate: RATIONALIZAREA listei de medicamente COMPENSATE si a duratei SPITALIZARII




__________________
No fear, Messiah is in the city!
Reply With Quote
  #3  
Old 03-17-2012
RocketQu33n's Avatar
RocketQu33n RocketQu33n is offline
Senior Member
 
Join Date: Oct 2008
Location: Brasov, Sibiu, Haifa
Posts: 10,052
Default

Scris de catre michele0 View Post
BOLNAVUL CA O PRADA. Debutul “reformei” in sanatate: RATIONALIZAREA listei de medicamente COMPENSATE si a duratei SPITALIZARII

....................................
__________________
No fear, Messiah is in the city!
Reply With Quote
  #4  
Old 03-17-2012
RocketQu33n's Avatar
RocketQu33n RocketQu33n is offline
Senior Member
 
Join Date: Oct 2008
Location: Brasov, Sibiu, Haifa
Posts: 10,052
Default

Scris de catre michele0 View Post
BOLNAVUL CA O PRADA. Debutul “reformei” in sanatate: RATIONALIZAREA listei de medicamente COMPENSATE si a duratei SPITALIZARII

__________________
No fear, Messiah is in the city!
Reply With Quote
  #5  
Old 03-17-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,751
Default

__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
  #6  
Old 03-17-2012
RocketQu33n's Avatar
RocketQu33n RocketQu33n is offline
Senior Member
 
Join Date: Oct 2008
Location: Brasov, Sibiu, Haifa
Posts: 10,052
Default

De ce sta lipita fata ca o musca zdrobita de parbriz?
__________________
No fear, Messiah is in the city!
Reply With Quote
  #7  
Old 03-17-2012
michele0's Avatar
michele0 michele0 is offline
Utilizator înregistrat
 
Join Date: Aug 2006
Location: TRISTESTI
Posts: 18,751
Default

Scris de catre RocketQu33n View Post
De ce sta lipita fata ca o musca zdrobita de parbriz?
Din cauza timonierului căpitan...Lupbese !!!
__________________

HAR TIOS
TINTONINOS
INSUS TIKO IS DAKON
KAND SIA TIL KOGAION
ILMATON HLIOYLO
PLEISTE NAKTOILO
Reply With Quote
Reply

Bookmarks

Thread Tools Search this Thread
Search this Thread:

Advanced Search
Display Modes

Posting Rules
NU poti posta thread nou
NU poti raspunde
Nu poti posta atasamente
NU poti edita postarile tale

BB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is On

Forum Jump

Similar Threads
Thread Thread Starter Forum Replies Last Post
##PNL'ul ca o prada## belphegor Politică 19 11-05-2011 06:11 PM
##Descentralizarea ca o prada## belphegor Politică 3 02-05-2011 07:49 AM
Bolnavul Europei Unchiul Sam Internaţional 3 12-04-2009 11:37 PM
hot sell nike jordan prada shoes coach ed-hardy prada handbag ugg boot jerryjfc Politică 0 12-02-2009 04:40 PM
Bolnavul FMI si Presedintele-premier antinule Politică 0 03-12-2009 09:59 AM



Ora este GMT +2. Ora este acum 10:35 PM.




Powered by vBulletin® Version 3.8.2
Copyright ©2000 - 2014, REALITATEA.NET
REALITATEA.NET, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.
Termeni si conditii